Turismul de pe litoralul românesc începe din ce în ce mai mult să fie o afacere locală. Când spunem locală, ne referim la România. Turiștii străini sunt din ce în ce mai puțini.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică spun un adevăr pe care mulți nu vor să îl audă: în ultimii zece ani, numărul turiștilor străini care au venit în vacanță în județul Constanța a scăzut cu aproape 18%. În aceeași perioadă, în Iași s-au înregistrat creșteri de 134%, în Cluj de 63%, în Sibiu cu 18%. Aveți la finalul articolului un infografic.
Câteva motive
De ce nu vin totuși turiștii străini? Din mai multe motive. Mulți dintre ei preferă Bulgaria și Turcia – cu servicii all inclusive extinse și cu prețuri mai mici, în multe cazuri, sau Grecia, magnet pentru vizitatori din întreaga lume, cu ale cărei peisaje, condiții, ospitalitate și istorie cu greu ne putem compara.
Există însă și cauze locale. Iată ce scriam anul trecut și mai nimic nu s-a schimbat de atunci: Opt motive pentru care ar fi bine să evitați litoralul românesc în vara aceasta. Pe scurt: prețuri mari, servicii de calitate necorespunzătoare, infrastructură deficitară (atât de transport, cât și de petrecere a timpului liber), lipsa din ce în ce mai acută a spațiilor verzi, prezența, de decenii, a câinilor fără stăpân.
Anul aceste este și mai rău. De pildă, Muzeul arheologic Histria va fi închis toată vara, ca să nu pună în pericol turiștii. Așadar, dacă vrei să vezi muzeul celei mai vechi așezări urbane din România pur și simplu nu poți.
Din păcate, nici perspectivele de a atrage mai mulți străini nu sunt deloc optimiste.
De unde vin străinii care vin
Direcția Județeană de Statistică din Constanța a anunțat că în anul 2022 sosirile turiștilor străini în județul Constanța au crescut cu 15,1%, iar numărul nopților petrecute de aceștia în județul nostru a crescut cu 19,5%. Cei mai mulți turiști străini au fost din SUA, Germania, Regatul Unic, Turcia și Italia. Au fost și 3.000 de turiști din Asia și 700 din Africa.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2022 au însumat 1253,5 mii, cu 1,2% mai puține față de cele din anul 2021. În anul 2022, sosirile turiștilor români în structurile e primire turistică cu funcțiuni de cazare din județ au reprezentat 96,5% în timp ce turiștii străini au reprezentat 3,5%, cu 0,5 puncte procentuale mai mulți decât în anul 2021.
„Se poate observa o prezență mai redusă a turiștilor străini în județul Constanța față de media la nivel național unde proporția sosirilor de turiști străini în anul 2022 a fost de 14,0% în total”, notează DJS Constanța.
Cea mai mare pondere în totalul turiștilor străini au deținut-o cei sosiți din Europa (73,7% din totalul sosirilor de turiști străini, cei mai mulți fiind turiștii din Uniunea Europeană), urmați de sosirile turiștilor din America de Nord (16,0% din totalul sosirilor de turiști străini). La nivel de ţară de rezidenţă a turiştilor străini, primele 5 ţări din care au sosit turişti străini în judeţul Constanţa, în anul 2022 au fost Statele Unite ale Americii, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Turcia și Italia.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică, în anul 2022 au fost în număr de 4106,1 mii, cu 9,5% mai puține decât cele înregistrate în anul 2021. În anul 2022, din numărul total de înnoptări, cele ale turiștilor români au reprezentat 96,5% în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 3,5%, o proporție cu 0,9 puncte procentuale mai mare decât cea din anul 2021 (2,6%). Similar cu structura observată în cazul sosirilor, cea mai mare pondere a numărului de înnoptări în totalul înnoptărilor turiștilor străini, a fost deținută de înnoptările turiștilor din Europa (75,0% din înnoptările turiştilor străini), urmată de înnoptările turiştilor din America de Nord (15,5% din înnoptările turiştilor străini).
Durata medie a şederii în anul 2022 a fost de 3,28 zile pentru turiştii români şi de 3,25 zile pentru turiştii străini. Durata medie a şederii pentru toţi turiştii sosiţi în anul 2022 în judeţul Constanţa a fost de 3,28 zile, mai mică față de cel din anul 2021 (3,58 zile).
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2022 a fost de 42,4%, mai mic cu 3,7 puncte procentuale față de anul 2021.
În ce privește distribuția sosirilor de turiști pe tipuri de structuri de cazare turistică, s-au înregistrat scăderi la toate tipurile de structuri, în afară de hoteluri și campinguri (unde se poate observa o creștere de 0,6%, respectiv 22,1%). Numărul înnoptărilor în hoteluri este însă mai mic în anul 2022 față de anul 2021 cu 8,4%.
Iată lista cu țările de unde au sosit turiști străini. Prima cifră este cea a numărului de turiști, a doua cea a înnoptărilor. Se cuvine o observație. Pe primul loc este SUA, dar majoritatea americanilor care ajung în Constanța nu sunt turiști, ci au legătură cu baza militară americană din comuna Mihail Kogălniceanu.
- S.U.A. 6344 – 19709
- Germania 4402 – 14867
- Regatul Unit 4500 – 15101
- Turcia 2220 – 5525
- Italia 2035 – 8423
- Franța 2033 – 6632
- Bulgaria 1609 – 4566
- Republica Moldova 1545 – 3967
- Polonia 1532 – 5011
- Grecia 1460 – 7212
- Ucraina 1196 – 3493
- Olanda 1151 – 3295
- Spania 1103 – 6356
- Austria 964 – 3218
- Israel 964 – 2488
- Belgia 836 – 2962
- Canada 699 – 2331
- Elveția 465 – 1278
- Egipt 462 – 1224
- Norvegia 459 – 1171
- Ungaria 385 – 1054
- Danemarca 381 – 959
- Suedia 368 – 1082
- Republica Cehă 371 – 893
- Portugalia 330 – 977
- Irlanda 302 – 892
- Federația Rusă 302 – 815
- China 285 – 2194
- Serbia 276 – 674
- Belarus 255 – 901
- Slovacia 222 – 511
- Lituania 182 – 543
- Republica Arabă Siriană 162 – 875
- Letonia 146 – 435
- Filipine 145 – 358
- Croația 134 – 488
- India 133 – 428
- Slovenia 136 – 509
- Iordania 119 – 498
- Finlanda 117 – 326
- Estonia 115 – 360
- Iran 107 – 186
- Cipru 104 310
- Alte ţări 2662 – 7017
Total turişti străini 43.718 – 142.114
Răspuns simplificat: Nu avem un aeroport decent, funcțional, cu curse multe. Străinii vin cu avionul. Este incomod sa aterizezi la Bucuresti și apoi sa mai faci încă 3 ore pe drum pana la constanta.
Plus faptul ca aeroportul este la 20 km de Constanta. Aproape toate orasele importante europene au aeroportul construit la perfiferie sau in imediata apropiere, asigurand totodata legaturi directe de transport public (tramvai sau metrou).
La cum evoluiaza traficul in oras si conditiile din turism, nu mai e mult pîna cind turismul pe litoral va ajunge o afacere locala, ma refer la Constsnta
nu transportul sperie turistii ci tarifele si serviciile Atita timp cit ,, specialistii ,,in turismul de pe litoral practica jecmaneala nu fidelizarea clientilor nu v-om avea in veci turisti straini pe saturatelea De ce ar veni la noi cind grecia ,turcia , croatia si mai nou albania ofera pe linga peisaje (pe care nu le putem contracara ) si preturi decente si sint la doi pasi de noi Urgent trebuie lichidata mafia litoralului Toti sint fosti colaboratori ai lui mazare Asta daca vrem sa miscam ceva in bine
In anul 1970 pentru turistii straini prețurile erau foarte mici pentru vacanțele pe litoral, în comparație cu cele din țara lor. Deși în hoteluri condițiile de cazare erau modeste, prețurile erau mai mult decât avantajoase. Spre exemplu, două săptămâni la mare, la Mamaia, costau 204 dolari în plin sezon. In comparatie cu blocurile cenusii din orase hotelurile aveau un aspect occidental,spatii verzi generoase,apa marii curata,plajele intretinute.Dupa ’89 s-a construit haotic ,spatiu verde generos a fost inlocuit de betoane si multe masini, largirea fără rost a plajelor, preturile mari la cazare si masă ,seriviciile de proasta calitate au gonit nu doar strainii .Romanii isi petrec vacantele in Grecia,Bulgaria deoarece preturile sunt mici iar seviciile sunt bune.Paradoxul este ca multi constanteni merg in Bulgaria cu toate au cazarea gratuita acasa prefera serviciile de masa si plaja in Bulgaria -doua zile la Mamaia fac cat șapte la Albena.
Șantierul interminabil, mizeria de pe plajele noastre , preturile, reclamele făcute altor țări la toate posturile de televiziune . Cei responsabili pt evidențierea litoralului romanesc ias trimite în Sahara să facă plaja, nu au bani pt o reclamă adevărată , agresiva , etc.