Doamna cu coasa vine mult mai repede la români decât la europeni

Speranţa de viaţă în România a scăzut semnificativ, în contextul pandemiei de COVID-19, şi rămâne cu mult sub media înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Astfel, conform unui raport al Comisiei Europene privind situaţia sănătăţii în România, speranţa de viaţă în România este cu aproape şase ani mai scăzută decât în Uniunea Europeană.

Speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia de COVID-19 a dus la încetinirea şi chiar pierderea unor progrese înregistrate în ultimii 20 de ani. 

„Speranţa de viaţă la naştere în România a crescut cu mai mult de patru ani între anii 2000 şi 2019 (de la 71,2 la 75,6 ani), dar rămâne printre cele mai scăzute în Uniunea Europeană, cu aproape şase ani sub media Uniunii Europene. Pandemia de COVID-19 a dus la o scădere temporară, dar substanţială a speranţei de viaţă în multe ţări, inclusiv România, unde speranţa de viaţă a scăzut cu 1,4 ani, la 74,2 ani. Prin comparaţie, media cu care speranţa de viaţă s-a redus în Uniunea Europeană în anul 2020 este de 0,7 ani”, se arată în profilul de ţară din 2020 în ceea ce priveşte sănătatea în România, document realizat şi publicat de Comisia Europeană. 

Conform aceluiaşi document, în medie, femeile trăiesc cu aproape opt ani mai mult decât bărbaţii – speranţa de viaţă este de 78,4 ani la femei, faţă de 70,5 ani în rândul bărbaţilor – aceasta fiind una dintre cele mai mari diferenţe la nivelul UE. 

Potrivit documentului, aproape jumătate dintre decesele înregistrate în România sunt asociate unor factori de risc. România raportează rate mai mari de consum al alcoolului şi diete mai nesănătoase comparativ cu media înregistrată la nivelul Uniunii Europene.

În schimb, obezitatea în rândul adulţilor este printre cele mai scăzute la nivelul UE.

• Cel mai mare număr de decese de la izbucnirea pandemiei, în Constanța, dar și în România

De asemenea, numărul de fumători adulţi este uşor mai scăzut decât media europeană. Aceşti factori de risc sunt mai prezenţi în rândul bărbaţilor decât al femeilor.  În schimb, în rândul adolescenţilor se înregistrează rate ridicate în ceea ce priveşte supraponderabilitatea, obezitatea şi fumatul, iar aceste rate au crescut în ultimele două decenii. 

Conform sursei citate, pandemia scoate în evidenţă importanţa asistenţei medicale primare, dar şi a prevenţiei în ceea ce priveşte sănătatea publică.

În anul 2020 România a înregistrat 16.000 de decese în contextul pandemiei de COVID-19. Alte 18.500 de decese au fost raportate până la sfârşitul lui august 2021.  

Rata mortalităţii cauzate de COVID-19 până la finele lui august 2021 a fost cu aproape 12% mai mare în România decât media ţărilor Uniunii Europene, se arată în documentul publicat de Comisia Europeană. Astfel, în România s-au înregistrat aproximativ 1.790 de decese la un milion de locuitori, comparativ cu o medie de 1.590 de decese la un milion de locuitori înregistrată la nivelul UE.  

Cu toate acestea, indicatorul mai larg al mortalităţii în exces sugerează că numărul deceselor directe şi indirecte legate de COVID-19 în 2020 ar putea fi substanţial mai mare.   

„În România, ca în multe alte ţări ale Uniunii Europene, numărul real al deceselor asociate COVID-19 poate fi mai mare decât numărul deceselor raportate, din cauza testării limitate dar şi din cauza dificultăţilor legate de stabilirea cauzei decesului în perioada de debut al pandemiei. Numărul deceselor cauzate de COVID 19 nu include decesele posibil indirecte – de exemplu cele care provin de pe urma accesului redus la servicii medicale pentru pacienţii non-COVID şi cele în rândul persoanelor care nu au beneficiat de tratament de specialitate din cauză că s-au temut că vor contracta virusul”, precizează documentul Comisiei Europene.   

Realizatorii raportului nu exclud ca, din cauza capacităţii scăzute de testare pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2, să fie cazuri pozitive neidentificate, care să fi avut drept consecinţă inclusiv decese.   

În ceea ce priveşte decesele care nu sunt asociate COVID, documentul Comisiei Europene menționează că rata deceselor care ar fi putut fi prevenite este a treia la nivelul Uniunii Europene, şi poate fi atribuită îndeosebi afecţiunilor cardio-vasculare, cancerului pulmonar şi afecţiunilor asociate consumului de alcool.   Mortalitatea din cauze care au fi putut fi tratate este peste dublul mediei UE şi include decese cauzate de afecţiuni ale prostatei sau de cancerul de sân, care ar putea fi tratate.