Timp de 34 de ani, dosarul „Revoluţiei” s-a plimbat între instanţe şi parchete, pe diverse motive de procedură, traseu pe care își continuă și azi involuția.
Acum câteva zile, pe 14 iunie 2024, Înalta Curte de Casație si Justiție a admis, în dosarul nr. 1687/1/2022/a2, intitulat în mod eronat „Dosarul Revoluției”, contestaţiile formulate de inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu si Rus Iosif, dar și de mai multe părţi civile printre care si Asociaţia 21 Decembrie 1989, a constatat neregularitatea rechizitoriului nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, si a obligat parchetul ca, în termen de 5 zile, să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată a inculpaților pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii ori solicită restituirea cauzei.
Sunt extrem de rare cazurile în care, atât inculpații cât și părțile civile critică rechizitoriul întocmit de procurori și cer instanței să nu judece dosarul în forma propusă de aceștia, ci să îl restituie la Parchet.
Va prezentăm în continuare câteva din cauzele care au generat acest eșec judiciar, pentru ca numai astfel poate fi numita constatarea neregularității rechizitoriului nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu și Rus Iosif.
- În primul, in contestaţiile formulate in dosarul nr. 1687/1/2022/a2, de mai multe părţi civile printre care si Asociaţia 21 Decembrie 1989, se sustine ca Rechizitoriu nr. 11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, ar reprezenta doar “o așchie” din Dosarul istoric al Revoluției Române din Decembrie 1989, și anume, Dosarul diversiunii politico-militare teroriste de dupa 22 DECEMBRIE 1989 și lovitura dată Revoluției de către gruparea impusă și susținută de sovietici, prin Ion Iliescu, Victor Atanasie Stanculescu, Nicolae Militaru și grupări securisto-militare autohtone.
În acest dosar, fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, fostul şef al Aviaţiei Militare sunt acuzați de procurori, că, în perioada 22-30 decembrie 1989, prin aparițiile lor televizate și prin comunicate, au indus intenționat în eroare opinia publică, generand astfel o psihoza a terorismului.
Haosul creat a avut ca scop accederea și menţinerea la putere politica a „grupului Iliescu”, pe fondul Revoluţiei române din decembrie 1989, și, ca rezultat, 857 decese, 2382 răniri de persoane, dar și o stare de pericol iminent și grav pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei civile de pe întreg teritoriul României
În rechizitoriu, procurorii menționează ca, începând cu data de 22.12.1989 (orele 16.00) și până la data de 30.12.1989, Ion Iliescu s-a folosit de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de inițiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României).
Prin apariţiile sale la TVR şi comunicatele CFSN, Ion Iliescu a desfăşurat o activitate sistematică şi generalizată de dezinformare a populaţiei României şi a opiniei publice internaţionale cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare securist-teroriste şi necesitatea lichidării acestora.
2. În cuprinsul contestațiilor admise de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 1687/1/2022/a2, se menționează că fostul procuror militar șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, colonelul magistrat Cătălin Ranco Piţu, care a întocmit rechizitoriul nr.11/P/2014 din data de 29 iulie 2022, nu ar fi audiat părțile vătămate din dosar, înlăturând din cauza miile de victime ale evenimentelor din perioada 14 – 22 decembrie 1989.
Teodor Mărieș, reprezentantul revoluționarilor din Asociaţia 21 Decembrie 1989, declara presei ca „acest dosar ( nr.11/P/2014 al P.I.C.C.J. – Sectia Parchetelor Militare) nu este dosarul Revoluției, este o ciosvârcă, un fragment din dosarul Revoluției, adică perioada 14-22 decembrie este închis de acum 2 ani jumate – 3 ani. Această bucată de după 22 decembrie, cu 3 inculpați, fără CC, fără Piața Palatului, fără țară pentru că avem Sibiu, avem Reșița 40 și ceva de morți, avem Brăila, Aradul, avem Brașovul nelucrate, nestabilit cine sunt vinovații. Nu dă credibilitate că este un dosar făcut care să stea chiar și a doua oară, trimisă acolo la Înalta Curte, să plece după camerele preliminare în judecată.”
- O altă anomalie invocata în dosarul nr. 1687/1/2022/a2, eronat denumit „Dosarul Revoluției”, ar fi aceea ca, in rechizitoriul nr. 11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, fostului cuplu dictatorial, Elena și Nicolae Ceaușescu, i-a fost conferita calitatea de parte vătămata, fiind transformați in victime.
Potrivit celor invocate de avocații revoluționarilor în dosarul nr. 1687/1/2022/a2, menționarea lui Nicolae și Elena Ceaușescu ca victime ale infracțiunilor contra umanității este o mare eroare juridică, întrucât cei doi au fost direct implicați în ostilități, fiind chiar coordonatorii principali ai represiunii din perioada 14-22 decembrie 1989, în urma căreia au fost ucise sute de persoane și rănite alte câteva mii.
Potrivit revoluționarilor, Nicolae Ceaușescu, in calitate de conducător al statului, împreună cu soţia lui, au fost decidenţi si au transmis alarma de luptă Radu cel Frumos în 17 (decembrie 1989- n.r.) la Timişoara, în urma căreia au murit sute de oameni
În calitate de comandant suprem al forțelor armate ,Nicolae Ceaușescu a fost responsabil pentru represiunea sângeroasă din perioada 14-22 decembrie 1989.
Se pare ca, urmare a deciziei I.C.C.J., care a constatat neregularitatea rechizitoriului nr. 11/P/2014 din data de 29 iulie 2022 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare, dosarul privind diversiunea politico-militara de dupa 22 decembrie 1989 se va întoarce la parchet unde s-ar putea reuni cu Adevăratul Dosar al Revoluției din 14-22 decembrie 1989, redeschis in primăvara acestui an de judecătorul Ghiță Ciprian Alexandru de la Curtea de Apel București.
Acest din urmă dosar fusese închis de procurorii militari în ciuda existentei hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, dar și a hotărârilor Î.C.C.J., de parcă nici morții și nici represiunea, relele tratamente și nici crimele împotriva umanității de pe bulevardul Gh. Magheru – Sala Dalles, de la Inter, de la baricada din Piața Universității și de pe str. Ion Câmpineanu, comise inainte de 22 decembrie 1989, nu ar fi existat.
