Cea mai importantă și mai specifică măsură pentru a preveni îmbolnăvirea cu o anumită maladie este vaccinarea. Din păcate, încă avem prea puține boli infecțioase care să fie prevenite astfel, cum ar fi: hepatita virală de tip B, rujeola, rubeola, tusea convulsivă, tetanosul, poliomielita, turbarea, parotidita epidemică, tuberculoza, gripa și alte câteva. Eficiența vaccinării, iarăși, poate fi măsurată, unele dintre ele având una ridicată, altele mai puțin. Oricum ar fi aceasta, este de preferat vaccinarea, forma clinică a bolii – dacă o faci – fiind una mai ușoară, complicațiile severe sau decesul fiind aproape nule. În cazul tuberculozei la copil se previne meningita TBC sau granulia. În lumea vie, nu putem vorbi niciodată de un procent de sută la sută; aproape întotdeauna pot apărea reacții adverse minore.
Componentele stabilizatoare din vaccinuri conţin aluminiu, mercur, titan (folosit în aeronautică), etc. sunt în cantităţi infinitezimale şi sunt admise. Gândiţi-vă că aceeaşi stabilizatori sunt folosiţi în multe alte produse: alimente, produse cosmetice, medicamente, etc., că intră în organismul nostru zilnic, fiind utilizate mult mai frecvent decât o doză, două de vaccin.
La nivel global, de populații, ne referim și ne interesează nu atât individul, cât sănătatea publică. Și atunci, acoperirea vaccinală este esențială, imunitatea grupului fiind definitorie pentru contagiune, pentru izbucnirea unei epidemii. De exemplu, cazurile de rujeolă formă severă apărute la sugari care încă nu au fost vaccinați, pot fi imputate altor copii mai mari, dar nevaccinați, din anturaj, care au făcut rujeolă, forme mai ușoare, dar au fost sursa de îmbolnăvire pentru cei mai receptivi. Referindu-mă la tusea convulsivă, care și ea este reemergentă, virulența bacteriei a crescut, cazurile de tuse convulsivă la copil fiind aproape toate cu complicații. Sunt semnalate din ce în ce mai multe cazuri de contagiune a bunicilor, care își îngrijesc nepoții și care fac tuse convulsivă deseori mortală.
Lumea medicală nu poate înțelege de ce există o rezistență la vaccinarea împotriva hepatitei virale B și a infecțiilor cu Human Papilloma Virusuri, infecții care pot genera cancerul hepatic, cancerul de col uterin sau altele.
Aș sugera să vă gândiți cum ar fi lumea zilelor noastre dacă încă am fi avut variolă sau gripă, o epidemie de gripă omorând mai mulți oameni decât un război mondial; sau câte persoane cu handicap motor cauzat de poliomielită, în cărucioare, ar trebui să fie asistați. Într-o societate civilizată trebuie ascultați specialiștii, informarea și educația având un rol esențial.
Dr. Rodica MĂTUŞA, medic specialist boli infecţioase
Articol preluat de pe site-ul baylor.ro.
