Ecologiștii de carton

Mișcarea ecologistă din Europa civilizată a căpătat amploare în ultimii ani. Pentru a-și duce la îndeplinire scopul principal, de protejare a mediului, pe lângă ONG-uri au apărut partide politice specializate, cu mesaje și scopuri bine definite, capabile să producă schimbări legislative. Și au devenit un jucător important. În România, lucrurile nu stau așa.

Una dintre cauze este că reprezentanții ecologiștilor de aici sunt tot ce vreți voi, numai ecologiști nu. Spuneam asta uitându-ne în trecutul lor: nimic din el nu îi recomandă pentru a reprezenta mișcarea ecologistă. Am ales exemplul Constanței, unde avem două partide ecologiste în denumire, unul condus de o doamnă care are ca ocupație turismul și de un om de afaceri care reprezintă firme care vor să construiască blocuri pe vestigii și care fac afaceri cu animale vii, prin port, altul condus de un dezvoltator imobiliar care, de asemenea, a construit sau construiește blocuri în Constanța și Năvodari.

Din PSD la ecologiști și înapoi

Să ne întoarcem în timp, acum aproape 5 ani. Pe 23 octombrie 2015, președintele Partidului Social Democrat Constanța organiza o conferință de presă. La un moment dat, în invită alături de el, dintr-o cameră alăturată, pe un domn despre care toată presa știa că este președintele Partidului Ecologist Român, filiala Constanța: pe Gheorghe Donțu. Acesta a anunțat că a renunțat la funcție și la ecologiști pentru a se reînscrie în PSD. Fusese membru important al partidului înainte, se reîntorsese, în mod firesc, am putea spune, acasă.

Gheorghe Donțu reintrase în partid cu un mesaj ecologist. „Nu se va defrișa niciun metru pătrat de iarbă”, spune el. Era secondat de președintele PSD, Felix Stroe: „Avem nevoie să înființăm câteva milioane de metri pătrați de iarbă”. Intențiile, așadar, erau corecte.

PER Constanța a intrat într-un fel de moarte clinică după acel episod din 2015. Până în iulie 2020, deci – coincidență – tot într-o perioadă preelectorală. Pe 2 iulie, publicul era anunțat, printr-un comunicat de presă, că un constănțean „se alătură personalităților nou-venite în Partidul Ecologist Român” ca prim-vicepreședinte. Este vorba despre Daniel Morar. După numai 13 zile, partidul organiza o conferință de presă prin care anunța că are candidat pentru funcția de primar al municipiului Constanța: pe Corina Martin. Țelul ei declarat:

„Vreau sa închei mandatul dlui Decebal Fagadau, vreau sa opresc accesul dlui Vergil Chitac si pe al dlui Ion Stelian la conducerea orasului. Vreau sa castig Primaria Constanta, pentru Constanta si constanteni! Orasul trebuie sa straluceasca din nou!”

Despre Corina Martin nu vom spune prea multe. A condus mai multe asociații de turism în ultimii ani, printre care cea de promovare, care era finanțată din taxa de promovare strânsă de Primăria Constanța de la toți actorii din turism. Are o agenție de turism, a operat chiar și un hotel la munte, dar afacerea a intrat în insolvență, și-a păstrat numele soțului, după divorț. Nu a mai făcut politică instituționalizat. A colaborat strâns cu Radu Mazăre și echipa sa timp de mulți ani.

Legătura dintre port, animale vii, blocuri și ecologiști

Numele lui Daniel Moraru, prim-vicepreședinte al PER, apare, potrivit Confidas.ro, în nu mai puțin de 20 de firme. Este sau a fost administrator în 14 dintre ele. Partidul în prezenta, recent, ca administrator unic al Midia International SA, din 2010, un operator portuar, dar și al Black Waters SA, firmă de pilotaj maritim, din 2016.

Black Waters nu este însă numai o firmă de pilotaj, ci a intrat și pe piața imobiliară. Primăria Constanţa anunţa, în iunie 2018, consultarea publicului cu privire la propunerile preliminare asupra Planului Urbanistic de Detaliu ce vizează un bloc S+D+P+5 etaje +6 retras, situat pe strada Mircea cel Bătrân nr. 47 A. Adică în zona veche a orașului, peste un sit arheologic unic, „Poarta Mare a Cetății Tomis.” Iniţiatorul PUD-ului era societatea Black Waters SA. Direcția Județeană pentru Cultură Constanța (DJC) se opune proiectului: „Avizul Ministerului Culturii și Identității Naționale nr. 247/2018 pentru PUD s-a întemeiat pe prevederile preluate din Memoriul PUD conform căruia: “documentația are ca obiectiv, implicit intenției de construire a unui imobil de locuințe colective, alimentație publică și spații comerciale, necesitatea lucrărilor de proiectare și execuție pentru conservarea și punerea în valoare a vestigiilor arheologice clasate, situate atât pe parcela privată cât și pe domeniul public din imediata vecinătate”. Documentația nu detaliază, însă, modul de realizare al acestor obiective. Din păcate, realitatea de până acum din Județul Constanța nu a oferit exemple de bune practici în domeniul protejării patrimoniului arheologic, de către persoane fizice sau juridice private”, se arată în punctul de vedere transmis de reprezentanții Direcției Județene pentru Cultură Constanța către Direcția de Urbanism a primăriei. Black Waters a avut o cifră de afaceri de 9.090.662 lei în 2019 și un profit net de 1.180.815 lei.

Midia International SA face din export de animale vii. Sediul este, evident, în portul Midia, acolo unde administrează circa 17 hectare de teren. Cifra de afaceri în 2019 a fost de 9.520.006 lei, profitul net de 1.028.957 lei. Moraru Daniel Constanti este administrator, iar acționar principal, cu 93,97%, este Prodexport Logistics S.A. Potrivit Confidas.ro, acționari sunt Mămăligă Ștefana, o femeie de 81 de ani, din satul Petroșani, care deține 99% din acțiuni, și Lisandru Marius Lucian, un tânăr din Medgidia, cu 1%. Administrator este un cetățean bulgar, ARNAUDOV BOYAN ORLIANOV.

Interesant, ambele firme au fost fondate de aceleași persoane: Anca-Paulina Stamate, născută pe 9.07.1974, în Constanţa, și George Sburlan, născut pe 6.07.1980, în Medgidia.

În paranteză fie spus, Animal International și alte ONG-uri care luptă pentru drepturile animalelor atrag atenția asupra modului barbar în care se face acest lucru în România și cer schimbarea legii (detalii AICI).

„MIDIA INTERNATIONAL SA – Năvodari este descendenta directă a fostei întreprinderi de comerț exterior I.S.C.E. „PRODEXPORT” București, devenită ICE „PRODEXPORT” și-n final, după 1989, transformată prin HG 1320 din 21 decembrie 1990 în „PRODEXPORT” SA cu sediul în Strada Cpt. Walter Mărăcineanu nr. 1-3, Sector 1, acolo unde funcțioanse și vechea întreprindere de comerț exterior până în 1989 alături de ICE FructExport.”, scrie Constanta.ro

Cităm mai jos din ancheta jurnaliștilor:

„Întreprinderea a prins zorii capitalismului în organigrama Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, iar prin noul ei STATUT, publicat în Mof. nr. 280 din 09 ianuarie 1991, are ca obiect de activitate “efectuarea în țară și străinătate de activități comerciale cu ORICE FEL DE MĂRFURI, în principal cu mărfuri agroalimentare, inclusiv animale vii, cereale, băuturi, furaje, medicamente de uz veterinar, vitamine, biostimulatori etc.”

Prin același document oficial, guvernul permitea societății să-și deschidă “sucursale, filiale, reprezentanțe, agenții, în țară și străinătate.” Și nici nu se putea altfel deoarece, PRODEXPORT avea deja trei firme mixte funcționale în exteriorul țării, înființate de fostul guvern comunist înainte de 1989, în Londra, Dubai și Beirut.

Pe lângă cele trei reprezentanțe externe, PRODEXPORT-ului i-a mai fost adăgată, prin Hotărărea de Guvern Nr. 1276 din 8 decembrie 1990, publicată în Mof. 111 din 28 mai 1992, firma mixtă „Promox” GmbH, rezultată din asocierea „Prodexport” cu societatea germană „Alexander Moksel” AG, din Buchloe, RFG.

Ei bine, cu doar trei luni de zile înainte, pe 19 februarie 1992, fusese înființată și MIDIA INTERNATIONAL SA din Năvodari, firmă la care PRODEXPORT SA a devenit acționar, dar nu direct, ci prin intermediul tentaculei sale libaneze din 1981, adică prin „Faro International” SAL – Beirut.

Situația acționariatului a rămas similară pentru mult timp, având în vede că la nivelul anului 2008, compania libaneză „Faro International” încă era acționar la MIDIA INTERNATIONAL, așa cum reiese din Hotărârea AGA din 19 februarie 2008 a SC PRODEXPORT SA – București, în care se specifică negru pe alb că “singura activitate a FARO este cea de acționar la societatea MIDIA INTERNATIONAL.”

Vă vine să credeți sau nu, toate aceste firme înființate înainte și după schimbarea de regim din 1989, au ajuns să fie administrate de aceeași persoană. Este vorba de Constantin Daniel Moraru, născut în 1968, în comuna Olteni, județul Teleorman.”

Constantin Daniel Moraru, adică același Daniel Moraru, devenit, cum spuneam, pe 2 iulie, prim vicepreședinte al Partidului Ecologist Român.

Filiera moldoveană și intrarea în Portul Constanța

O anchetă a jurnaliștilor de la București, de la PS News, spune că, în 2011, Daniel Moraru a devenit partener direct cu Gabriel Stati, fiul miliardarului Anatoli Stati, unul dintre cei mai influenţi afacerişti din Republica Moldova. În paralel, tot în 2011, Daniel Moraru a intrat într-un parteneriat cu Dorin Iacob, fostul şef de cabinet al directorului SRI Virgil Măgureanu şi fost secretar executiv al PD, în perioada în care partidul era condus de Traian Băsescu.

Este interesant și cum a reușit Daniel Moraru să intre pe piața afacerilor de pilotaj maritim, una bănoasă, dar ermetică.

În aprilie 2015, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa, condusă de Dan Tivilichi, anunța că înțelegerea pentru servicii de pilotaj al navelor maritime încheiat între Euroest Pilot SRL şi APC pe 14.08.2013 „a încetat prin acordul părţilor în aprilie 2015”. Ştirea venea în completarea anunţului conform căruia „în data de 07.04.2015 a fost semnat contractul nr. CNAPM- 07725- PTJ- 01 cu SC Black Waters SRL (care îşi produce efectele începând cu data de 09.04.2015)”. Euroest Pilot SRL era controlată de comisarul şef de la Poliţia Transporturi Remus Alfredo Budur. Acesta renunță la un contract care i-a adus milioane de euro (Euroest Pilot SRL a primit în intervalul octombrie 2013- martie 2015 aproximativ 5 milioane de euro pentru serviciile de pilotaj maritime prestate în porturile constănţene). Euroest Pilot era deţinută în acte de Ioan Claudiu Dobre şi Lavinia Budur, soţia comisarului şef de la Poliţia Transporturi. Black Waters SRL, care a preluat serviciile atât de profitabile abandonate de Euroest Pilot, a fost înfiinţată pe 09 aprilie 2014. Sediul era într-un apartament de pe bulevardul Alexandru Lăpuşneanu din Constanţa. Asociați erau Anca Paulina Stamate şi George Spulber, fiecare cu câte 50%. Interesant este că Euroest Pilot şi Black Waters aveau acelaşi număr de telefon pentru contact! Mai mult, Anca Stamate apare ca manager al hotelului Turist din Mamaia şi administratorul firmei care-l deţine, Eurotranzit 2000 SRL, dar şi al Wind Farm Service SRL. Eurotranzit 2000 SRL, una dintre afacerile lui Daniel Constantin Moraru, actualul președinte PER. Mai mult, sediul social al Euroest Pilot SRL este în camera 101 al aceluiași hotel Turist, deținut de Moraru. O poveste care poate că ar fi trebuit să fie cercetată cu atenție de Consiliul Concurenței.

Partidul Verde, condus de un reprezentant al constructorilor

În România mai există un partid ecologist, Partidul Verde. Este singurul partid politic din România membru al Verzilor Europeni. În Constanța, acesta este condus de Lucian Aiftincăi, un om de afaceri care se ocupă de lifturi. Este și președintele unei asociații civice, dar și reprezentant al Asociației Constructorilor Dobrogeni. Cumva logică legătura dintre lifturi și blocuri. S-a remarcat prin declarații dure la adresa Asociației Constanța Altfel, care a atacat în instanță tot PUZ-ul din Mamaia, pe motiv că nu ar avea autorizații de mediu.

„Ar avea consecinţe dezastroase atât asupra investiţiei pe care noi dorim să o realizăm, cât şi pentru întreg turismul românesc şi pentru tot ce înseamnă societăţi de construcţii care lucrează în construcţii, aproximativ 9 mii de oameni vor fi foarte afectaţi de această suspendare.”, spunea acesta, în 2018.

Vorbim deci despre un ecologist care, cel puțin prin prisma acestei declarații, este preocupat mai mult de profit și mai puțin de spațiu verde.

Tot în 2018, Consiliul Local Constanța a decis majorarea cu 500% a impozitului pe clădiri pentru clădirea situată în municipiul Constanța, str. Dragoș Vodă nr. 8, proprietatea lui Aiftincăi Lucian și a a Aiftincăi Mihaela, „ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită”. Primise somații din septembrie 2017, dar nu remediase problema.

Ca reprezentant al Asociației Constructorilor Dobrogeni, a pulverizat substanțe dezinfectante în Constanța, prin luna martie.

Lucian Aiftincăi a construit un bloc, alături de alți investitori, Adrian Panait, Doru Ungureanu şi Alina Rusu, pe 300 mp, la intersecţia străzilor 9 Mai cu Maior Gheorghe Şonţu, aproape de Cazino şi de Catedrala arhiepiscopală. În vara lui 2019, un SRL numit Balkan Development Turism, a cerut, prin Aiftincai Lucian, și a obţinut certificatul de urbanism pentru realizarea unui PUD în vederea construirii unul bloc de opt etaje pe malul lacului Siutghiol. Cu un an mai devreme, firma ridica un bloc de 3 etaje în Mamaia Nord, alături de încă un SRL.

Aiftincăi deține și Sputnik Imobiliare S.R.L., care construieste pe bulevardul 1 Mai nr. 1 din Constanta un bloc de trei etaje. În ianuarie 2020, SC Reinvent Development SRL a cerut un PUD pentru construirea unui imboil de „locuire colectivă cu funcţiuni publice la parter”, pe strada 9 Mai nr. 1, lângă Biserica „Sfântul Nicolae“. Terenul este în proprietatea SC Reinvent Development SRL, Sputnik Imobiliare SRL, Florea Dragoş Andrei, Panait Adrian şi Panait Alina-Nicoleta. Apropo, Sputnik este un nume rusesc, iar Sputnik International este o agenție de știri, o platformă de site-uri de știri și un serviciu de radiodifuziune înființat de agenția de știri deținută de guvernul rus fiind Rossiya Segodnya, cu sediul central la Moscova.

Partidul Verde, care este condus la nivel național de actorul Florin Călinescu, nu are reprezentant propriu la Primăria Constanța, dar îl susține pe Anton Antoniadis, președintele Comunității Elene Elpis și om de afaceri.

Ironic sau nu, în Parlamentul European, Grupul Verzilor are ca scop declarat „să împiedice UE să urmeze o strategie fără perspectivă și care sacrifică mediul înconjurător și justiția socială în profitul unor grupuri de interese”.

Ecologismul în Europa

Comparați aceste figuri de ecologiști de la noi cu adolescenta care a devenit simbolul ecologismului la nivel mondial, Greta Thunberg. Poate așa veți înțelege de ce la alegerile europarlamentare din 2019, partidele ecologiste au obținut 2.2% în Ungaria, 1.8%  în Croația și au primit o susținere neglijabilă în Bulgaria și în România. Doar 6 din cei 75 de europarlamentari de pe lista Verzilor provin din țări care s-au alăturat Uniunii Europene după anul 2004.

Această disparitate geografică este rezultatul decalajelor economice dintre Est și Vest. În țările post-comuniste, populația nu este încă sedusă de discursul post-materialist al Verzilor, scrie Europolitics.ro.

Ecologiștii au obținut peste 20% în Germania, 12% în Marea Britanie (s-au clasat peste Conservatori, pe locul 4) iar în Franța au primit 13.5%, fiind cei mai populari printre votanții cu vârste de până în 35 de ani. În total, verzii au 69 de locuri în Parlamentul European din 751 și, chiar dacă Marea Britanie va ieși din UE, ei își vor menține ponderea în Parlament.

Care este explicația acestui fenomen? Un eurobarometru realizat înainte de alegerile europene a demonstrat că numai pentru Vestul și Nordul Europei constituie o prioritate combaterea schimbărilor climatice. De ce nu și în Est?

O spune Peter Ungar, un parlamentar maghiar, membru al formațiunii Politica Poate fi Diferită (LMP). „Dacă trebuie să te întreții din salariul minim oferit de Ungaria, nu te poți aștepta ca populația să cumpere alimente care sunt de două ori mai scumpe doar pentru că producătorii au luat în calcul factorii ecologici.”

Un alt factor demn de luat în considerare pentru care discursul ecologist nu a prins este că țările din Centrul și Estul Europei sunt mult mai dependente de combustibilii fosili decât cele din Vest (în special de cărbune). În acest context, reducerea emisiilor de dioxid de carbon este un proces mult mai costisitor iar electoratul este mult mai greu de convins.

Spre exemplu, propunerea Comisiei Europene de a atinge o țintă de zero net emisii de carbon în anul 2050 a fost blocată de Polonia, cu susținerea Ungariei și a Cehiei.

„Nu îi pasă populației din Est de schimbările climatice și de mediu? Ba da! În Polonia, Ungaria și Cehia au fost numeroase proteste organizate de activiști și care au fost orientate împotriva practicilor industriale distructive, în special în anii ’80.

S-au format, rapid, partide ecologiste, care s-au alăturat opoziției anti-comuniste. Dar aceste succese s-au evaporat rapid până la finele anilor ’90. Tranziția post-comunistă a fost mult prea turbulentă, iar opinia publică a pus accent pe alte probleme care afectau societatea.

Activismul de mediu are o reprezentare importantă în Europa de Est și în Balcani, dar societatea civilă a fost ezitantă și nu a vrut să facă pasul spre lumea politică.

Partidul Verde European, o confederație care reprezintă partidele ecologiste din peste 30 de țări, a admis că are o problemă în Est și că își va concentra atenția asupra acestor țări, în special în statele care se bazează pe producția de cărbune.”, scrie sursa citată.

Exemplul Gretei Thunberg

La 20 august 2018, Thunberg, elevă pe atunci în clasa a IX-a, a decis să nu meargă la școală până la alegerile generale din Suedia din 2018, pe 9 septembrie, după valuri de căldură și incendii în Suedia. Ea solicita ca guvernul suedez să reducă emisiile de carbon în conformitate cu Acordul de la Paris și a protestat în fiecare zi în timpul orelor de școală, în fața Riksdagului, cu semnul Skolstrejk för klimatet (Grevă școlară pentru climă). După alegerile generale, ea a continuat să facă grevă doar vineri, câștigând atenție mondială. Ea a inspirat elevii din întreaga lume să participe la greve școlare. În decembrie 2018, peste 20.000 de elevi au făcut greve în cel puțin 270 de orașe.

OPINIE

Partidele ecologiste sunt puternice în țări dezvoltate și luptă pentru problemele reale cu care se confruntă mediul. În Constanța, din gura ecologiștilor am auzit niște vorbe, în 2015, care nu s-au transpus în practică. Dimpotrivă, nu numai că nu s-au înființat spații verzi, dar au dispărut și din cele pe care le aveam. Dorința ecologiștilor de aici este să nu acceadă Vergil Chițac sau Stelian Ion la primărie. Sondajele nu dau nicio șansă candidatului PER. Pe cine ajută așadar candidatura sa? Pe actualul primar, reprezentantul PSD. Într-o luptă în care fiecare vot va conta, orice candidatură care rupe voturi dintr-o parte sau alt contează. Partidul Verde îl susține pe Anton Antoniadis, care, trebuie să fim cinstiți, nu are șanse să ajungă primar. Cum spunea însă, orice vot contează.

Ce mi-ar plăcea să văd de la cele două partide sunt proiecte. Proiecte adevărate, care să vină în sprijinul mediului înconjurător, pentru că orașul Constanța, sluțit de apetitul unor așa-ziși investitori imobiliari și iremediabil afectat de faptele penale ale lui Radu Mazăre și acoliților săi, are nevoie de soluții ecologiste adevărate, nu de ecologiști de carton care să confiște această teme pentru interese proprii sau de grup. Aș vrea să aflu de la ecologiști, printre altele, cum mărim în Constanța suprafața de spații verzi, cum creștem gradul de colectare selectivă a deșeurilor, când și cum vom introduce soluții moderne de mobilitate urbană, să aud concepte moderne de gestionare a spațiului urban și soluții viabile, cu termene de aplicare, nu platitudini, nu cuvinte goale, nu declarații de politruci.