Dobrogenii au mai multe lucruri cu care se pot mândri. Unul dintre ele este plăcinta. Plăcinta dobrogeană s-a alăturat produselor recunoscute şi înregistrate la nivel european. Cele cu „Indicaţie Geografică Protejată”, așa cum se spune oficial.
La nivelul UE există un sistem de indicații geografice care permit consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând, de asemenea, producătorii în comercializarea lor.
„Produs de patiserie din regiunea Dobrogea din sud-estul României, plăcinta dobrogeană este al unsprezecelea produs românesc recunoscut și înregistrat la nivel european. Reputația produsului se datorează modului de preparare și dovezilor istorice privind vechimea și notorietatea sa.”, a anunțat Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.
Cum se prepară
Plăcinta dobrogeană se prepară cu foi de aluat întinse și umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu caș și cu ouă. Foile de aluat umplute se rulează, se încrețesc și se aranjează în formă de spirală în tăvi rotunde. Produsul final are un gust sărat datorat amestecului de brânză telemea, caș, ouă și iaurt. În secțiune, se observă straturile alternative de umplutură de brânză de culoare alb-gălbuie și foile de aluat.
Plăcinta dobrogeană se comercializează în trei moduri: coaptă, întreagă sau tăiată în bucăți și cântărită în momentul vânzării; precoaptă congelată; crudă congelată.
Aria geografică în care se poate obține produsul înregistrat „Plăcintă dobrogeană – IGP” cu respectarea legislației specifice pe sisteme de calitate europene este constituită din două zone administrative: județele Tulcea și Constanța.
Ne-am luptat cu bulgarii
Acordul a fost realizat în urma negocierilor dintre România și Bulgaria, în dialog cu Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG Agri) din cadrul Comisiei Europene (CE), a spunea deputatul Dan Motreanu, PNL, în 2023.
„Bulgaria va avea dreptul de a folosi denumirea doar la nivel local, în regiunea de la sudul judeţului Constanţa, fără recunoaştere IGP. Acordul a fost realizat după doi ani de opoziție din partea Bulgariei, care a invocat istoria comună a regiunii Dobrogea.”, a spus acesta.
Cele zece produse protejate
Româna avea până acum zece produse alimentare româneşti înregistrate în sistemele de calitate europene. Dintre acestea, nouă produse alimentare românești sunt înscrise în Registrul european al produselor alimentare cu indicație geografică protejată (IGP):
- Telemeaua de Sibiu
- Cârnații de Pleșcoi
- Scrumbia de Dunăre afumată
- Novacul afumat din Țara Bârsei
- Salamul de Sibiu
- Magiunul de prune de Topoloveni
- Cașcavalul de Săveni
- Salata cu icre de ştiucă de Tulcea
- Salata tradiţională cu icre de crap
Un produs deține denumire de origine protejată (DOP) – Telemeaua de Ibănești.
