Viceprim-ministrul Kelemen Hunor afirmă că autorităţile intenţionează să ridice „foarte multe restricţii” în perioada următoare, însă subliniază că este „puţin probabil” ca starea de alertă să fie ridicată în 8 martie. Acest lucru s-ar putea întâmpla în aprilie sau mai,
„Foarte multe dintre restricţii sunt convins că vor fi ridicate, asta este intenţia noastră, şi după 8 martie o prelungire a stării de alertă pentru o lună de zile va exista şi premierul a cerut o analiză foarte serioasă, dacă se termină starea de alertă, la un moment dat, pentru că se va termina, ce acte normative trebuie modificate. Pentru că în această perioadă de doi ani de zile mai ales în zona sanitară, în zona economică, în zona administraţiei şi a intervenţiei în situaţiile de urgenţă au fost modificate multe acte normative şi trebuie văzut ce se întâmplă cu persoanele detaşate, cu persoanele angajate. Din punctul meu de vedere, trebuie să rămână în sistem. Infectări vom avea în continuare, cei care tratează bolnavii COVID în continuare, după ridicarea stării de alertă, rămân acolo? Da, trebuie să rămână acolo”, a afirmat Kelemen Hunor, miercuri seară, într-o emisiune la B1 Tv.
El a subliniat că ridicarea stării de alertă „nu înseamnă că s-a terminat pandemia, că virusul a fost omorât definitiv”, ci că s-a trecut într-o altă fază.
„Din punctul meu de vedere, în primăvară trebuie ridicată starea de alertă dacă nu se întâmplă vreun lucru… În aprilie, mai”, a spus vicepremierul.
El a arătat că este „puţin probabil” ca starea de alertă să fie ridicată în 8 martie.
„Am discutat în coaliţie foarte serios şi ieri ce trebuie să facem în aşa fel încât să mergem spre o normalitate, nu se va mai accepta nici argumentul că nu ridicăm starea de alertă că sunt multe acte normative modificate, fiindcă ăsta e un pretext, asta pot să spun în fiecare zi. Intenţia noastră este să mergem spre normalitate, trebuie să vedem ce spun şi specialiştii, că vrei, nu vrei, omul politic se pricepe aproape la orice, dar totuşi trebuie să vedem şi părerea specialiştilor”, a adăugat liderul UDMR.
Vicepremierul a menţionat că problema cea mai mare este numărul de pacienţi spitalizaţi în Terapie intensivă.
