În data de 22 octombrie 2024, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin intermediul Autorității Navale Române, a coordonat un exercițiu amplu și complex de căutare și salvare pe mare, precum și de răspuns la poluare marină. Acest exercițiu, desfășurat pe durata a peste 16 ore, a avut drept scop principal evaluarea eficienței procedurilor și planurilor de urgență, în conformitate cu „Planul de cooperare privind intervenția unitară, în situații de urgență, pentru căutarea și salvarea vieții omenești pe mare” din 2013 și „Planul național de pregătire, răspuns și cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi” aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 893 din 2006.
Coordonarea operațiunilor a fost asigurată de către Autoritatea Navală Română, sub conducerea directorului Centrului Maritim de Coordonare (CMC), Laurențiu Borcan. Exercițiul a implicat colaborarea activă a mai multor instituții. Printre acestea se numără Forțele Navale Române, Garda de Coastă, Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), compania OMV Petrom, Serviciul de Telecomunicații Speciale, și Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO).
Operațiunile de intervenție au fost realizate cu ajutorul unui dispozitiv complex, ce a inclus cinci nave de intervenție și un elicopter, toate mobilizate pentru gestionarea unui scenariu care a presupus simularea unui eveniment major: o explozie la o platformă fixă de producție, urmată de un incendiu și de dispariția a trei persoane. În cadrul acestui scenariu, forțele implicate au desfășurat o operațiune de căutare și salvare, gestionând în același timp și un incident de poluare marină provocat de deversarea a aproximativ 50 de tone de țiței în mare, ca urmare a unei fisuri în conducta de transfer a platformei.
Exercițiul a vizat, în principal, testarea capacităților de reacție și colaborare interinstituțională, atât la nivel local, cât și la nivel național, în caz de urgențe maritime majore. Astfel, s-a evaluat nu doar viteza de răspuns a structurilor implicate, ci și eficiența comunicării și coordonării dintre acestea, în vederea asigurării unei intervenții rapide și eficiente în situații de criză. Totodată, s-a urmărit verificarea procedurilor operaționale stabilite în planurile de cooperare și identificarea eventualelor vulnerabilități care pot apărea în timpul desfășurării unei astfel de intervenții complexe.
Pe lângă obiectivele principale de evaluare a răspunsului în situații de căutare și salvare (SAR) și poluare marină, exercițiul a permis și o verificare a capabilităților tehnice și logistice ale structurilor implicate, inclusiv a echipamentelor de intervenție, fluxurilor decizionale și a sistemelor de comunicații.
Derularea exercițiului a fost monitorizată în timp real de un grup de evaluare special constituit, care va avea responsabilitatea de a elabora un raport final. Acest raport va include o analiză detaliată a desfășurării exercițiului, a timpilor de reacție și a procedurilor operaționale testate, precum și recomandări pentru îmbunătățirea capacităților de răspuns ale structurilor implicate.
