Nu multe popoare din lume au o istorie atât de fascinantă a ca tătarilor, care merită cunoscută. Exact asta a făcut Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România organizează, chiar pe decembrie, ziua în care este marcată oficial Sărbătoarea Etniei Tătare din România.
La sediul UDTTMR a fost organizat simpozionul „Din istoria tătarilor”, care face parte din proiectul „Repere identitare dobrogene – 13 Decembrie, Sărbătoarea Etniei Tătare din România”, realizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanța.
A fost arhiplină sala UDTTMR de persoane dornice să afle mai multe despre tătari și să-l asculte pe invitatul special, adică pe dr. Andrzej Drozd – Universitatea din Varșovia (Polonia). Simpozionul a fost deschis de dr. Emanuel Plopeanu și dr. Metin Omer, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța. Gazda evenimentului, Gelil Eserghep, i-a avut lângă el pe muftiul Murat Iusuf și pe deputatul uniunii, Amet Varol.
În sală au fost și copii, și adulți, și oameni mai în vârstă. Toți au ascultat cu atenție ce s-a spus.
Metin Omer a vorbit despre importanța evenimentului, despre scurta existență a Republicii Populare Crimeea, înființată în 1917, în contextul revoluției bolșevice.
„O caracteristică a acestor alegeri a fost că, pentru prima dată în lumea islamică, femeile au avut drept de vot și de a fi alese. Astfel, din cei 76 de membri aleși, cinci au fost femei.”, a spus Metin Omer.
Spre comparație, vă spunem că femeile au drept de vot în Anglia din 1918, în SUA în 1920, iar în Elveția din 1971.
Emanuel Plopeanu, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice de la Universitatea Ovidius din Constanța, este „Tătar de onoare”, un titlu onorific pe care UDTTMR persoanelor care nu sunt tătare, dar au făcut lucruri frumoase pentru etnie. Acesta a vorbit despre colaborarea dintre UDTTMR și Facultatea de Științe Istorice Politice.
„Sunt câteva direcții în care Facultatea De Istorie și UDTTMR au colaborat pentru o mai bună cunoaștere a istoriei și a tradițiilor tătare. Peste 2 ani se vor face 2 decenii de la apariția primului volum despre istoria tătarilor. Sunt 2 serii de volume cu contribuții importante. Anul acesta împlinim 10 ani de la lansarea unor proiecte importante care au intrat în sfera învățământului preuniversitar. Mă refer la conferințele ținute cu prilejul acestei zi. Avem și un proiect al concursurilor de eseuri. Este un proiect care se continua si astăzi este seria de prelegeri susținută de către Metin Omer. Acesta nu este doar un curs, ci are un caracter de noutate absolută pentru ca deși se tine în spatiile UOC este destinat tuturor. Această serie de prelegeri a beneficiat de sprijinul celor două instituții, UOC si UDTTMR. Sunt câteva repere care mă îndreptățesc să fiu încrezător în continuarea colaborării și in dezvoltarea unor noi domenii de interes comun.”, a declarat decanul.
Surpriza serii a fost discursul profesorului Andrei Drozd. Acesta i-a numit pe tătarii din România „veri”.
„Dragi veri. Eu așa vă numesc. Este o mare onoare pentru mine să fiu aici și să prezint comunitatea tătară din Polonia. Sunt pentru a doua oară în Dobrogea. Acum 5 ani am rugat comunitatea tătară de aici să mă ajute să vad satele tătărești. Profesorul Metin Omer a fost ghidul meu. Ospitalitatea comunității tătare a fost memorabilă pentru mine. Acum încerc să răsplătesc această ospitalitate. Comunitatea de tătarii din Polonia este una foarte mică, nu așa de mare precum este cea de aici. Pentru ei tradiția este cea mai importantă. În ultimii 30 de ani am putut observa ca această veche tradiție culturală dispare pentru că există influente externe.”, a precizat acesta.
A vorbit despre importanța tătarilor în istorie. Știați, de pildă, că tătarii au făcut parte din garda împăratului Napoleon? Profesorul polonez a prezentat imagini în premieră despre comunitatea tătarilor din Polonia și Lituania, despre tradițiile acestora. Știați, de pildă, că în Polonia au existat preoți creștini care au traduc Coranul? Că tătarii polonezi au făcut studii comparative între Coran și Biblie?
A fost un eveniment necesar, aplaudat de cei prezenți, dar care a deschis și întrebări, valabile nu numai pentru tătari. Ce ne învață istoria despre prezent și viitor? Cum putem păstra tradițiile și chiar limba unei etnii care nu are țara ei?
În opinia mea, concluziile cele mai importante sunt că România este acasă pentru tătari, că România este mai bogată pentru că are o comunitate importantă de tătari, că istoria este de multe prea dură și că trebuie să facem tot ce putem pentru ca tragediile ei să nu se mai repete.
Proiectul „Repere identitare dobrogene – 13 Decembrie, Sărbătoarea Etniei Tătare din România” ca continua sâmbătă, 17 decembrie 2022, începând cu ora 17,00, la Centrul Multifuncțional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, unde va avea loc un spectacol susținut de ansambluri și de elevi de la Școala Comunitară de la UDTTMR.
„Sărbătoarea Etniei Tătare din România”, marcată anual la data de 13 decembrie, este recunoscută oficial prin Legea nr. 453/2006. Potrivit acesteia, „în localităţile unde trăiesc etnici tătari, autorităţile administraţiei publice locale sprijină organizarea manifestărilor cultural-artistice dedicate zilei de 13 decembrie”.
Istoria zilei de 13 decembrie
Ziua de 13 decembrie, celebrată de membrii comunităţii tătare încă din anul 2002, a fost consacrată ca sărbătoare a etniei tătare din România, prin Legea nr. 453/2006.
Această zi aminteşte de data de 13 decembrie 1917, când a fost proclamată Republica Crimeea, primul ei preşedinte fiind Numan Çelebi Cihan, potrivit informaţiilor prezentate pe site-ul oficial al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, www.ispmn.gov.ro. Republica tătarilor crimeeni a fost cea dintâi republică din întreaga lume islamică.
Iniţiativa legislativă privind instituirea acestei zile a aparţinut deputatului Uniunii Democrate a Tătarilor Turco – Musulmani din România (UDTTMR) Amet Aledin şi deputatului PNL Emilian Valentin Frâncu, care amintesc, în expunerea de motive publicată pe site-ul www.cdep.ro, istoria veche şi reprezentativitatea etniei tătare din România. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat la 13 septembrie 2006 şi de Camera Deputaţilor, la 14 noiembrie 2006, legea fiind promulgată la 4 decembrie 2006.
Potrivit legii, în localităţile unde trăiesc etnici tătari, autorităţile administraţiei publice locale sprijină organizarea manifestărilor cultural-artistice dedicate acestei zile, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot transmite, în cadrul unor emisiuni speciale, aspecte de la aceste manifestări. Totodată, cu ocazia acestei sărbători, UDTTMR organizează o serie de manifestări festive cultural-artistice.
La 11 februarie 2014, deputaţii au aprobat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 453/2006, privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România, astfel încât angajatorii să poată acorda zi liberă persoanelor aparţinând acestei etnii care doresc să participe la manifestările organizate cu acest prilej. Actul normativ, iniţiat de deputatul minorităţilor naţionale Varol Amet, fusese adoptat de Senat pe 19 noiembrie 2013.
Astfel, Legea 14/2014 pentru modificarea şi completarea art. 2 din Legea nr. 453/2006 privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România a intrat în vigoare începând cu data de 7 martie 2014.
