Făt Frumos intră în magazinul de armuri dând ușa de perete. Ușă care abia se mai ținea într-o balama fiindcă, înainte de asta, Făt Frumos aruncase cu buzduganul în ea. Așa era regulamentar. Arunca o singură dată (numai zmeul arunca de două ori, pentru o mai ușoară recunoaștere).
– Bună ziua. Aveți măști?
– Să trăiești, răspunse armurierul. Depinde de care…
– De armură. Ceva de calitate, nu vreo chinezărie.
– Se înțelege că de armură, doar nu chirurgicală. De care? că avem de mai multe feluri? Cu trei straturi? Hpp3? Cu ioni de argint?
– Argint e bine. Aurul e prea cocălăresc. Iar bronzul decavează.
– Ce face?!
– Nimic. Masca e întreagă, acoperă tot capul?
– Doar nasul și gura, preciză armurierul. Nici nu se cere mai mult… Ultima Ordonanță a Imperiului prevede foarte clar. Făceam și de-alea numai sub bărbie, dar s-au interzis. Erau foarte utile…
– Utile? La ce?
– Cum la ce?! Preveneau pericolul decapitării. Frumoase, pe gât… Dar transpirai și puteau să apară iritații.
– Dar ceva mai așa, pe vârful capului? Ca un coif…
– Alea-s numai pentru demnitari! Ai vreo demnitate, Făt Frumos?
– Am și eu… demnitatea mea! În fine, e scumpă?
– Ce?
– Masca! Despre ce vorbim?!
– Aaa, masca… Măștile! Se vând la seturi de 50 de bucăți, minim. Plus costul curierului rapid. Rapid, vorba vine, că ajunge în vreo trei săptămîni… Are o mârțoagă de cal, luată la mâna a doua. Resigilată. Deci, câte să fie?
– Una… Mie îmi trebuia una.
– Imposibil. Sunt de unică folosință. Poți s-o porți maxim două ore. În fine, merge și două săptămîni, pe proprie răspundere, cu declarație.
– Declarație, că ce?!
– Că în perioada de izolare n-ai fost la Prințese. E periculos. Dacă află Împăratul…
– Ei și?! Dacă află Împăratul, ce?!
– Ej nebun?! Ne bagă pe toți la izolare! Și prelungește și starea de alertă. Iar n-ai voie să te bați cu zmeii o lună de zile…
– Daa, plictisitor. Am crezut că înnebunesc în castel toată perioada asta… Noroc cu Netflix.
– Netflix? N-am făcut niciodată măști din materialul ăsta… În fine, le luați sau nu?
– Le iau, ce să fac… Dați și factură?
– Ieși afară!
Și poveste merge mai departe.