Firmele românești trec prin momente dificile. Contextul global economic și deciziile proaste ale guvernanților vor duce la dispariția multor companii autohtone, ne-au declarat antreprenori în cadrul Topului Firmelor din județul Constanța, eveniment organizat recent de CCINA Constanța.
„Programul Anghel Saligny este o minciună pe față. Nu s-a dat drumul la nimic în ultimii doi ani, nu s-a organizat nicio licitație. Este pur și simplu campanie electorală.”, ne-a spus un antreprenor.
Problemele pleacă de la standardele de cost
Acesta ne-a oferit și un exemplu concret prin care firmele românești sunt împinse la faliment: standardele de cost aferente obiectivelor de investiții, stabilite de Guvern în 2021.
O centură ocolitoare de tip autostradă, 4 benzi, are un standard de cost fixat de Ministerul Dezvoltării de 6,34 milioane euro/km, o centură ocolitoare de tip național, 4 benzi – 4,05 milioane euro/km, iar o centură ocolitoare de tip național, 2 benzi – 2,12 milioane euro/km. Standardul de cost pentru un drum județean este de 560.000 de euro/km, iar pentru un drum comunal sau un drum în interiorul localităților de 330.000 de euro/km.
Un drum comunal sau județean este cu numai un metru mai îngust, dar cel național e cu aproape 1,8 milioane euro mai mult per kilometru. De asemenea, pentru drumurile comunale/județene se folosește cu numai 20 – 30 % mai puțină piatră decât la cele naționale, în funcție de proiect. Costul este făcut așa pentru firmele străine, care obțin majoritatea contractelor pentru investiții mari (cu o singură și notabilă excepție, compania românească UMB, care a reușit să câștige licitații mari și să le ducă la îndeplinire chiar înainte de termen).
„Românii nu au loc. Ne batem între noi pentru drumuri județene și comunale, cu aceste standarde de cost care nu permit decât supraviețuirea, în niciun caz dezvoltarea. Cu ce să plătim utilaje noi?”, se întreabă, retoric, un antreprenor.
Licitații câștigate cu 63% din prețul de pornire
Disperarea unor oameni de afaceri de a-și ține business-ul pe cale de plutire a dus la situații cel puțin ciudat din punct de vedere economic. De pildă, o licitație organizată recent pentru realizarea unui drum în Cernavodă a fost adjudecat cu 63% din prețul cu care a fost scoasă la licitație.
Standardul de cost este deja infim. Se poate face o lucrare de calitate cu 63% din acest preț? Întrebarea este retorică.
Firmele care licitează atât de jos o face de nevoie. Trebuie să-și păstreze forța de muncă, să-și plătească oamenii, cu salarii de subzistență, patronii români sunt dispuși să renunțe la profit și chiar să dea din buzunar pentru acest lucru. Dar așa nu vor rezista mult.
Lucrurile acestea se văd deja. Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț a României, a dezvăluit că 0,55% din numărul total de societăți care au depus bilanțul realizează 65% din cifra de afaceri totală. Aceste cifre nu indică o economie sănătoasă, ci dimpotrivă, una extrem de polarizată.
Inflația reală este ascunsă
O altă problemă ridicată de antreprenori este inflația – atât valoarea ei, modul în care este calculată, dar și măsurile ineficiente luate de Guvern pentru a proteja oamenii de afaceri de creșterea acesteia.
Combustibilul s-a dublat, gazul s-a scumpit de câteva ori. Gazul și electricitatea sunt folosite la concasarea pietrei, deci prețul materiei prime a explodat. Prețul bitumului s-a triplat în ultimii doi ani. Totul s-a scumpit enorm, dar Institutul Național de Statistică vorbește despre o inflație de numai 15%. „Cei de la INS nu au dat niciodată vreun salariu. Ce modalitate de calcul aplică? Suntem o țară de proști, ne păcălim singuri?”, spune un om de afaceri. În opinia sa, inflația reală este mult mai mare. Dă ca exemplu Turcia, unde statul raportează o creștere a prețurilor de peste 80% în ritm anual. „La ei se calculează pe bune, din acest motiv au 80%. La noi e mai mult.”, spune el.
Cu toate acestea, Guvernul României a emis o ordonanță care prevede că prețurile se pot majora cu circa 30%. Procentul este prea mic, nu corespunde cu realitatea din teren.
Ce soluții există
Soluții există și le-au inventat alții. Polonia, de pildă, acordă lucrări prin încredințarea directă până la plafonul de 5 milioane de euro. Se elimină astfel acest joc al licitației și al ipocriziei alergării după cel mai mic preț, care de multe ori înseamnă o lucrare de proastă calitate și falimentul firmelor deținute de oamenii de afaceri autohtoni.
O altă soluție: profesionalizarea corpului de funcționari care lucrează la stat, speriați acum de controalele Curții de Conturi sau ale altor instituții. Licitații organizate pe baza unor standarde de cost reale și în urma unor proceduri în care să se elimine posibilitatea lucrărilor de proastă calitate. „Sunt prea sărac pentru a-mi permite un lucru ieftin.”, spun britanicii, un popor pragmatic.
În acest moment, toate firmele românești de construcții sunt moarte sau înghețate. Dacă nu se iau măsuri, consecințele pe viitor vor fi dezastruoase.
La noi in țară Minciuna stă la Rang de Cinste iar adevarul sta pitit intr un tomberon de gunoi …