Continental Hotels a anunțat azi, 8 iunie, redeschiderea hotelului pe care l-a avut la Constanța până în iulie 2020 sub contract de management cu un alt brand hotelier. Sub marca proprie, Continental Forum Constanța este un hotel de patru stele, amplasat la doar 100 de metri de Plaja Modern și 500 de metri de centrul istoric al orașului, care și-a deschis porțile începând cu 19 mai.
Hotelul pune la dispoziția turiștilor 63 de camere business, 84 de camere deluxe, 7 apartamente, restaurant Continental Bistro, 3 săli de conferință și un salon de evenimente private. Localizarea permite accesul rapid la cea mai renumită plajă din Constanța și la numeroase atracții turistice precum Piața Ovidiu, Portul Turistic Tomis sau Edificiul Roman cu Mozaic.
„Hotel Continental Constanța se încadrează cu succes în topul celor mai bune hoteluri din Constanța, lucru care ne bucură foarte tare, cu atât mai mult cu cât decizia de a rebrandui locația a venit într-un an destul de dificil pentru industria hotelieră.” , declară Radu Enache, CEO Continental Hotels. „Abia așteptam să deschidem ușile pentru turiștii care caută servicii hoteliere de înaltă calitate și experiențe frumoase de viață.”, continuă acesta.
Lucrările de renovare și reamenajare au durat aproximativ șase luni, investiția ridicându-se la suma de cca 1.65 de milioane de euro. În cadrul aceluiași proces de rebranduire, alte trei hoteluri din țară au fost renovate și reamenajate. Continental Forum București (Izvor) a fost deschis pe 30 mai, MyContinental București urmează la finalul anului, în timp ce MyContinental Sibiu va avea deschiderea la începutul lunii iulie. Toate cele patru hoteluri renovate, care obișnuiau să funcționeze sub un alt brand hotelier până în iulie 2020, întregesc acum portofoliul de branduri hoteliere proprii ale Continental Hotels.
Amfiteatru roman sub hotel
Sub hotel se află un obiectiv unic în zonă. S-a întamplat în 1988 – 1989. „Descoperirile sunt suficient de numeroase pentru a ne oferi o imagine a evolutiei Tomisului in epoca romana. Cetatea evoluase lent din secolul VII a.Chr. (ante-Christum – inaintea erei noastre) pana la venirea romanilor, cand devine capitala provinciei Scythia Minor. Sapaturile de salvare specifice perioadei de atunci ne-au permis sesizarea catorva etape din evolutia acestui perimetru situat in zona de N-E a orasului romano-bizantin”, spunea seful de sectie al Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta de atunci, Traian Cliante.
Prima descoperire iesita la iveala in urma sapaturilor de salvare este un mormant de inhumatie datand din secolul I a.Chr – sec. I p.Chr. (post-Christum – dupa Hristos). „Mormantul de inhumatie este insotit de un inventar arheologic specific, printre care foarte multe vase de ceramica si sticla. Pe aceeasi suprafata s-a construit amfiteatrul orasului – forma ovala, cu lungimea maxima de circa 60 de metri – in secolele II-III p.Chr., care a functionat, dupa cum dovedesc inscriptiile descoperite si descifrate, si in secolul urmator”, a mai precizat Traian Cliante.
Lupte cu fiare in inima orasului
Sapaturile de salvare din perioada ’88-’89 au scos la iveala ramasitele portii monumentale a intrarii principale a amfiteatrului, precum si parti ale arenei de gladiatori. Din pacate, trecerea timpului a macinat culoarele pe care circulau gladiatorii si fiarele salbatice, azi pastrandu-se doar cateva urme. Sub intersectia strazilor Ecaterina Varga cu Negru Voda, amfiteatrul se continua cu siguranta, aici aflandu-se inca sub pamant cam jumatate din impresionanta arena de gladiatori.
Amfiteatrul, unic
Amfiteatrele sunt extrem de rare, in intreaga lume fiind scoase la lumina doar cateva. Arena de gladiatori descoperita in centrul orasului Constanta este unica in intreaga zona a Dobrogei si, cel mai probabil, in Romania. Zona cercetata este concava, amfiteatrul fiind descoperit la o adancime de aproximativ sapte metri fata de nivelul actual al strazii. Potrivit descoperirilor facute, in arenele amfiteatrului intrau gladiatori care se luptau cu animale salbatice foarte puternice. Gladiatorii se aparau impotriva fiarelor cu plase si scuturi, tridente de toate marimile, sabii cu lame scurte si platose.
Scirtus Dacensis, unul dintre eroii arenei tomitane
A fost descoperita aici si o piatra funerara infatisand un gladiator imbracat cu o armura care ii acoperea partea stanga a pieptului si umarul, cu platosa, tinand in mana dreapta un trident scurt, iar in cealalta un trident lung si o sabie cu lama scurta. Inscriptia de pe aceasta piatra funerara il identifica pe gladiator ca fiind Scirtus Dacensis, de origine ilirica, din Dacia, mort la Tomis dupa 6 victorii castigate in amfiteatrul acestei cetati. „Gladiatorii se luptau si intre ei, insa cel mai frecvent se luptau cu animale extrem de puternice, cum ar fi panterele sau leii”, a adaugat seful sectiei Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, Traian Cliante.
Alte descoperiri ce vorbesc despre dezvoltarea Tomisului
Pe langa aceasta piesa extrem de valoroasa, sub hotelul „Ibis” se afla si alte descoperiri, cum ar fi sase cuptoare cu dimensiuni si destinatii diverse, resturi ale unor cladiri si o bazilica. Unele cuptoare erau folosite pentru productia materialelor de constructie (caramizi, tigle, var), iar altele pentru confectionarea obiectelor de ceramica si sticla. Unul dintre cuptoarele descoperite continea inca o sarja de materiale de ceramica, fiind gasite vase intregi si intregibile. Cercetarile au stabilit ca aceste cuptoare au functionat, probabil, la sfarsitul sec. III – inceputul sec. IV p.Chr. Locuitorii foloseau vasele pentru a face comert cu asezarile din Orientul Apropiat situate in zona Siriei de astazi.
Case cu fantani si o bazilica
Cel de-al patrulea nivel al sapaturilor de salvare a scos la iveala ramasite ale unor constructii si amenajari datate in sec. IV-V p.Chr.
Cladirile situate pe acest teren au fost ridicate dupa nivelari succesive, materialele de constructie folosite fiind piatra legata cu pamant.
In unele portiuni au fost descoperite si ramasite ale unor curti pavate cu piatra si ale unor fantani.
Traian Cliante a declarat ca ultimului nivel constructiv ii apartin o bazilica impresionata ca dimensiune – circa 55 de metri lungime – si o constructie adiacenta, probabil o anexa a bazilicii, cu mai multe incaperi, nu toate descoperite.
Ansamblul este specific celor crestine din epoca romano-bizantina. Se pare ca lacasul a fost construit la inceputul sec. IV – sfarsitul sec. V p.Chr. si a functionat pana dupa anul 600 p.Chr.
In interiorul bazilicii nu s-a descoperit, din pacate, nici un obiect de inventar arheologic.
