După nouă zile de instruire în comun, pe mare, a cadeților români și germani, duminică, 20 august, Nava Școală Mircea a acostat la Lisabona, capitala Portugaliei. Au fost alături de noi încă de la sosire, E.S. doamna Ioana Bivolaru, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Portugalia și ES dr. Cristof Weil, Ambasadorul Republicii Federale Germania în Portugalia, atașații militari ai celor două state precum și personal al Ambasadei României. Cadeții au impresionat din nou, acordând asistenței, onorul pe vergi. Fiecare escală a NS Mircea din acest marș de instrucție a avut importanța ei, dar parcă niciuna de până acum nu a avut un program atât de complex și de minuțios pregătit cu sprijinul Ambasadei României.
A fost cald, la propriu, la Lisabona, unde ne-au așteptat temperaturi de peste 31 de grade, o căldură pe care însă echipa Ambasadei României ne-a transmis-o, și la figurat, pe toată durata escalei de aici. La doar câteva zile de la momentul aniversar al Marinei Române, atunci când am valorizat poate mai mult ca oricând noțiunea de echipaj și ne-am (re)amintit că reușita misiunilor de pe mare nu implică acțiuni solitare ci doar în echipă, am întâlnit la reprezentanța diplomatică a României din Lisabona niște oameni frumoși, care ne-au sprijinit în orice problemă și care ne-au făcut să ne simțim ca acasă. Într-o perioadă în care încă avem momente și ne căutăm scuze pentru acțiuni nereușite sau inițiative pe care poate nu este bine să le prezentăm pentru a nu se concretiza în proiecte în care apoi trebuie să ne implicăm, am găsit la Lisabona, „oameni”, români de valoare care ne-au sprijinit și pe noi să ne punem în valoare; și… ne-am simțit oameni mari, aici la Lisabona.
„Când ştii cât valorezi, nu te opri până nu obţii ce ţi se cuvine”, scria Pierre Corneille. Acesta pare motto-ul după care se ghidează în activitate, E.S. doamna Ioana Bivolaru, Ambasadorul Extraordinar și Pleniopotențiar al României în Portugalia, o persoană tânără și ambițioasă care, conștientă de valoarea proprie, a știut să-și creeze o imagine bună în rândul Corpului Diplomatic de aici, a știu să dea încredere colaboratorilor, să coaguleze echipa ambasadei, astfel încât România să devină mai cunoscută în Portugalia. Dacă a reușit sau nu… veți afla mai târziu.
Vă spuneam că au fost multe activități oficiale aici la Lisabona, unde aproape în permanență, ambasadorul, atașatul militar – comandorul (av.) Adrian Duță (un prieten al marinarilor încă din 2007, când a sprijinit fregata Regele Ferdinand în misiunile sale din Marea Mediterană), Mihaela Crăciun – cunoscut și apreciat om de presă, acum consilier la ambasadă -, sau personal al ambasadei României s-au aflat la bordul navei.
Ziua de luni, 21 august, a început printr-un moment omagial desfășurat la Monumentul Descoperitorilor, acolo unde Ambasadorul României, E.S. doamna Ioana Bivolaru împreună cu comandorul Ioan Gabriel Moise, comandantul NS Mircea au depus o coroană de flori în memoria Navigatorilor Portughezi. A fost o ceremonie scurtă, dar impresionantă, în timpul căreia, trio-ul de gornisti a cântat „Toque de Silencio” (Imnul Tăcerii), „Toque de Homenagem aos Mortos” (Omagiu Morților) și „Toque de Alvorada” (Cântecul de desteptare); garda de onoare a fost constituită din cadeți de pe NS Mircea și cadeți de la academia navală portugheză. 1
Activitățile oficiale au mai inclus întâlnirea avută de comandorul Ioan Gabriel Moise, comandantul NS Mircea cu conducerea Bazei Navale din Lisabona și vizita comenzii navei și a cadeților la Academia Navală Portugheză. În contextul în care în acest an se împlinesc 100 de ani de relații diplomatice româno-portugheze, iar Ambasada României încearcă să creeze punți de legătură între cele două țări, aflate cumva la extremitățile Uniunii Europene și NATO, discuțiile au vizat posibilitatea realizării de schimburi de studenți între academiile navale ale celor două state, precum și schimburi de cadeți pe perioadele de practică. De ce n-am vedea pe viitorii cadeți portughezi instruindu-se pe NS Mircea?
Ați avut emoții ultima dată când v-ați întâlnit fratele, vreo rudă pe care n-ați mai văzut-o de mult timp sau un prieten cu care ați împărtășit atâtea momente plăcute? Dacă da, veți înțelege ușor emoțiile și bucuria trăită de echipajul NS Mircea când a primit onorul de la nava soră, Sagres. Din păcate, misiunile pe mare nu prea țin cont de aspecte afective, astfel că în ziua sosirii NS Mircea în portul Lisabona, nava soră Sagres, a plecat să continue instruirea cadeților ei. Siflee, sunete de sirene, echipaje la front, sau altfel spus, toate formele de respect pe care și le puteau acorda aceste nave le-au folosit din plin, în acel moment. Și dacă în timp ce NS Mircea a participat la Tall Ships Race 2017, nava soră Sagres s-a aflat la competiția organizată tot de Sail Training International, pe coasta SUA, astfel încât cele două nave nu se întâlniseră de mult timp. În portul Wilhelmshavem, comandantul navei Goch Foch a oferit comandorului Ioan Gabriel Moise, comandantul NS Mircea, un tablou reprezentând cele cinci nave surori, din care patru sunt funcționale; poate că într-un viitor nu foarte indepărtat le vom vedea pe cele patru nave surori participând împreună la marșuri de instrucție sau competiții nautice.
În marja prezenței NS Mircea în portul Lisabona, E.S. Ioana Bivolaru, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Portugalia a vizitat nava – această parte de Românie, care a adus cu ea la Lisabona, profesionalismul marinarilor români, dar și tinerețea, visele și candoarea cadeților aflați la bord. Cu cadeții s-a întâlnit și doamna ambasador, impresionată de cum îi văzuse la sosire, sus pe vergi; a vrut să afle de la ei cum arată viața pe mare, cum e să fii departe de casă și cum este pregătirea în comun efectuată cu colegii lor germani și a rămas impresionată de răspunsurile primite. Într-o țară în care feminismul este un curent la modă, E.S. Ioana Bivolaru, s-a întâlnit și cu cele cinci studente de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” aflate la bord, pe care le-a admirat și le-a felicitat pentru alegerea acestei profesii. Departe de a fi formal, dialogul a pivotat în jurul ideii că în ciuda dificultăților vieții de marinar militar, fetele au aceleași șanse de reușită ca și băieții, doar dacă vor munci și se vor pregăti foarte bine.
„Dragi cadeți, vă doresc să fiți buni, mai buni în comparație cu cei care ați fost ieri, să fiți cei mai buni”, a fost mesajul transmis de doamna ambasador celor 34 de studenți ai academiei navale constănțene aflați la bord, la finalul interviului pe care l-a acordat studentei caporal Mădălina Constantinescu. Atunci când ne perfecționăm continuu și îndrăznim să vrem mai mult, atunci când ne permitem să visăm și să luptăm pentru a transforma visele în realitate, vom ajunge cu siguranță să fim buni în tot ceea ce facem.
NS Mircea face diplomație navală, în orice port de escală reprezentând cu onoare România. Și în acest marș de instrucție, partea de reprezentare a României a fost foarte importantă și dacă Mircea a primit aprecieri pozitive pentru modul în care s-a prezentat, poate e cazul să ne amintim că în spatele imaginii afișate de navă, se află munca echipajului și a studenților aflați la bord. Bricuirea navei, furbișarea alămurilor, întreținerea lemnului – toate sunt operațiuni intrate în cotidianul marinăresc și executate la bordul navei înaintea fiecărei escale. Mircea este un ambasador plutitor de 78 de ani, acreditându-se pentru trei zile în Portugalia. Și preț de câteva ore, ambasadorul NS Mircea, a primit la bord, vizita E.S. Ioana Bivolaru, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al României în Portugalia, a E.S. dr. Cristof Weil, Ambasadorul Republicii Federale Germania în Portugalia și a altor aproape 30 de ambasadori acreditați în Portugalia, alături de numeroși atașați militari sau reprezentanți ai structurilor militare portugheze, dar și membri ai comunității de români – o comunitate mult mai puțin numeroasă decât cea din Spania, dar o comunitate foarte activă și prezentă la toate activitățile organizate de Ambasadă. Într-o lună, august, în care așa cum ne spuneau și gazdele, aproape toată lumea este în concediu, să vezi atâția membri ai corpului diplomatic și militar acredidați în Portugalia, adunați la bordul legendarului velier românesc și admirând NS Mircea de pe punțile lui, ne-a dat un sentiment de mândrie că suntem români, că avem o navă frumoasă și că am văzut concretizate eforturile făcute de Ambasada României la Lisabona pentru vizibilitatea României dar și a noastră aici.
Sunt multe de spus despre escala portugheză efectuată de NS Mircea – care a inclus și o vizită a studenților la Fatima, celebrul loc de pelerinaj al credincioșilor catolici – dar vom mai vorbi despre asta.
Nava Școală Mircea a părăsit portul Lisabona astăzi, luând drum spre Palma de Mallorca, acolo unde se va face și schimbul de cadeți germani. Până atunci, vom întinde velele și vom căuta să ne folosim de vântul favorabil prognozat în Atlantic, ne vom acomoda din nou cu răul de mare, vom continua instruirea cadeților români și germani de la bord și ne vom gândi că nu mai avem foarte mult până acasă, când îi vom revedea pe cei dragi.
„M-am simțit acasă pe Nava Școală Mircea”, ne-a spus E.S. Ioana Bivolaru, Ambasadorul României în Portugalia în interviul pe care l-a acordat studentei caporal Mădălina Constantinescu. Înconjurați cu atâta căldură de personalul ambasadei și de doamna ambasador, ne-am simțit și noi ca acasă aici în Portugalia, o țară în care poate vom reveni în vacanțe sau concedii. Plecăm spre acasă, mai optimiști că am întâlnit „oameni mari” și mulțumiți că am reprezentat cu cinste România și în acestă escală.
„Nu disprețui lucrurile mici. O lumânare poate face oricând ceea ce nu poate face soarele niciodată: să lumineze în întuneric”, scria Octavian Paler.
Cu speranța că vom învăța să descoperim și să ne bucurăm de lucrurile mici din viața noastră pe acest velier de legendă al României, cu speranța că vom continua să învățăm să lucrăm în echipă și vom avea încredere unii în ceilalți, până la următoarea corespondență, de la bordul lui Mircea vă transmitem dragoste, speranță și încredere!
Un text de căpitan-comandor Mihai EGOROV
