Dacă în anul 2018 prin introducerea voucherelor de vacanță numărul turiștilor a crescut cu 22% pe litoral, în această vară creșterea a fost doar de 3 %.
Cu toate că în presă s-a vehiculat pe baza unor studii superficiale o creștere exagerată a tarifelor pe litoral, în acest an acestea s-au majorat în medie cu doar 4%, procent insuficient pentru a acoperi creșterea cheltuielilor cu salarii, materii prime și utilități.
Beneficiarii de vouchere de vacanță au ales anul acesta să-și petreacă concediul și în alte destinații din țară, profitând de faptul că oferta unităților de cazare care acceptă plata cu voucherele de vacanță s-a dublat. Astfel, în acest sezon numărul de turiști pe litoral a crescut cu doar 3% față de anul trecut, Mamaia, Eforie Nord şi Venus fiind staţiunile cu cea mai mare cerere, iar la polul opus s-au situat Olimp, Cap Aurora şi Eforie Sud.
Având în vedere numeroasele investiții în structurile de primire turistică, s-a observat menținerea tendinței de creştere a numărului de turişti în sudului litoralului, mai ales a turiştilor familiști cu copii.
Conform site-ului oficial al Ministerului Turismului, la data de 13 septembrie 2019, în staţiunile de pe litoralul românesc, inclusiv Constanța, Eforie şi Mangalia erau 2082 structuri de cazare clasificate, care aveau 61.736 spaţii de cazare şi puneau la dispoziţie un număr de 132.217 locuri de cazare, cu 10.937 mai multe decat anul trecut. Astfel, turiștii care au ales litoralul românesc pentru a-și petrece vacanța în acest an, au avut la dispoziție o gamă largă de oferte, în funcție de preferințele și de bugetul fiecărui turist.
Cele mai multe locuri de cazare sunt reprezentate de locuri în hoteluri, aproximativ 75.001, iar restul de 57.216 de locuri de cazare sunt în vile, campinguri, hosteluri. Se observa anul acesta o orientare a turistilor catre rezervarile facute online, direct catre hotel. Astfel, spaţiile de cazare din hotelurile de 1 – 2 stele s-au vândut în procent de 60% prin agenţii de turism şi 40% prin alte canale de rezervări. Spaţiile de cazare în hotelurile de 3, 4 şi 5 stele s-au vândut în procent de 45% prin agenţii de turism şi 55% prin alte sisteme de rezervări.
Topul celor 10 ţări de provenienţă a turiştilor străini care au sosit pe litoralul românesc, potrivit datelor Institutului Național de Statistică pentru luna iulie, a fost condus de Germania, urmată de SUA, Israel, Franţa, Polonia, Regatul Unit, Italia, Belgia, Austria, Republica Moldova.
Gradul de ocupare pe litoral in luna iunie a fost cu putin peste 50% datorită programului special “Litoralul pentru toți” și biletelor vândute prin sistemul early booking. În ultimii ani, din cauza ploilor abundente din întreaga țară, la inceputul lunii iulie gradul de ocupare era scăzut. Anul acesta în primele trei luni ale sezonului s-a înregistrat o crestere a numărului de turiști sosiți pe litoral cu 8,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Chiar daca vremea buna a revenit, începând cu luna august, numărul turiștilor nu a mai crescut spectaculos ca anul trecut, procentul fiind cu doar 5% in crestere față de aceeași lună a anului trecut.
Majorarea tarifelor cu numai 4% și creșterea statistică a numărului de turişti cu doar 3% față de anul 2018, a facut ca profitul hotelierilor de pe litoral să scadă fața de cel din anul anterior. Cauzele sunt productivitatea scăzută a angajaților pe fondul unei creşteri forțate a fondului de salarii cu 20-30%, creşterea costurilor pentru utilităţi cu 15-20%, majorarea preţurilor materiilor prime alimentare cu 10-15%.
În acest an, pe litoral a continuat criza forței de muncă. Cauzele sunt: exodul populației, scăderea natalității, ieșirea la pensie a numeroși angajați, legislația anacronică și protecționistă. Chiar daca exista incercari timide de a suplini lipsa fortei de munca cu muncitori din alte tari, în România se va accentua criza angajaților în următorii ani. Din păcate, în acest moment nu se întrevăd soluții viabile, tânăra generație nefiind pregatită să muncească productiv, sistemul de educație fiind incapabil să facă față provocărilor din piața muncii, iar importul de muncitori nu este o solutie fezabilă financiar în turismul sezonier de pe litoral.
Având în vedere că sezonul estival s-a decalat în ceea ce priveşte vremea, chiar dacă voucherele de vacanță au fost eliberate pe parcursul întregului an, s-a păstrat tendința ca foarte mulţi turişti să vină pe litoral în luna august sau la începutul lunii septembrie.
Modificarea structurii anului școlar a facut ca multe dintre hotelurile de pe litoral să se închidă înainte de jumătatea lunii septembrie, odată cu începerea şcolilor.
Și România se adaptează rapid tendinței mondiale de „sharing accommodation”, astfel că, potrivit estimarilor FPTR, 20% din locuinţele private din staţiunile şi oraşele de pe litoral, se închiriază în timpul sezonului estival, ceea ce generează un număr foarte mare de persoane cazate, ducând la aglomerarea staţiunilor. Nu se știe care este volumul exact al turismului nedeclarat şi necuantificat în miile de apartamente neclasificate care operează în regim de închiriere hotelier (Mamaia, Navodari etc.), în casele și apartamentele oferite de localnici (Constanța, Eforie, Vama-Veche, 2 Mai, Mangalia etc.) sau în alte stucturi de primire turistica neclasificate, valorificate online.
În lipsa unui management judicios al destinaţiilor turistice, s-au acordat de către autoritățile locale autorizaţii marilor retaileri pentru construcţia de hipermarketuri, autorizaţii pentru mici magazine alimentare acolo unde nu este necesar, ceea ce a dus la transformarea staţiunilor turistice în oraşe şi a turiştilor în locuitori, iar operatorilor din turism le-au provocat pierderi mari în vânzările din activitatea de alimentaţie publică.
Mediul de afaceri a investit în structuri de cazare pe litoralul românesc, a creat oferte şi servicii cât mai diversificate, care să cuprindă o arie cât mai largă de turişti. Deşi mediul de afaceri din turism depune eforturi în fiecare an pentru creşterea numărul turiştilor din staţiunile de la malul mării, se confruntă in continuare cu aceleași problem care s-au permanentizat: administrarea şi atribuirea ineficientă a plajelor, lipsa unui plan urbanistic coerent, lipsa mijloacelor de transport public, lipsa punctelor sanitare, iluminatului public deficitar, spații verzi neamenajate, acces dificil în destinaţie, drumuri neasfaltate sau crăpate, trotuare distruse, lipsa parcărilor amenajate, spaţii verzi neîntreţinute etc. Toate aceste probleme, dar şi lipsa managementului eficient al staţiunilor, duc pe termen lung, la scăderea atractivităţii destinaţiei și la scăderea interesului turiştilor pentru litoralul românesc.
Mediul de afaceri din turism a reusit sa convingă legislativul că cea mai bună soluție pentru gestionarea stațiunilor este Organizația de Management al Destinației (OMD), prima entitate de acest fel fiind înființată în municipiul Mangalia.
Chiar dacă cheltuielile de operare au crescut cu peste 20% in 2019, multi investitori vor fi tentati sa reinvesteasca profitul obţinut in acest an, în special in nordul zonei Mamaia, a zonei Năvodari şi în sudul litoralului. Vor continua investiţiile în structurile de primire turistică existente, astfel încât să se ridice gradul de confort spre minim 3 stele.
Conjunctura turistică internaţională este incertă, falimentele răsunătoare din ultima perioadă vor duce la modificări ale piețelor turistice internaționale, ceea ce va afecta și puținele sosiri ale turiștilor în România.
Conjunctura turistică națională nu este favorabilă dezvoltării turismului intern şi a incomming-ului deoarece instabilitatea politică impune o prudență sporită în ceea ce privește investițiile și a operatorilor în ceea ce privește contractele anului viitor. În acest context tarifele vor rămâne la fel sau vor avea creşteri nesemnificative la unele hoteluri.
