În România, peste 70% dintre băieții și aproape 90% dintre fetele cu vârste între 11 și 17 ani nu fac suficientă mișcare! Acestea sunt datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Recomandările OMS sugerează că tinerii ar trebui să efectueze cel puțin 60 de minute de activitate fizică zilnic pentru a-și menține sănătatea.
De unde a venit idea proiectului?
Ana-Maria Schweitzer, director executiv, explică: „Persoanele cu care lucrăm noi au nevoie de consiliere personalizată pentru a reuși să facă schimbări pozitive ale stilului lor de viață. Sunt oameni care trăiesc cu infecții asimilate bolilor cronice și care au nevoie să includă sesiuni regulate de mișcare în programul lor. Pentru adulți este mai greu să se împrietenească cu mișcarea, chiar și în cazul în care de acest lucru depinde succesul gestionării unui diagnostic de boală cronică.
Cum perioada adolescenței este crucială pentru formarea unor obiceiuri sănătoase pe termen lung, ne-am orientat către această grupă de vârstă: adolescenții activi au șanse mai mari să devină adulți activi. Proiectul nostru îi poate ajuta să se bucure de o stare de sănătate mai bună la maturitate. Știm că 91% dintre decese sunt cauzate de boli cronice netransmisibile (cardiovasculare, cancer, respiratorii cronice, diabet), a căror evoluție poate fi influențată pozitiv de activitatea fizică regulată. Avem convingerea că proiectul va contribui la reducerea poverii sociale și economice cu care vin aceste boli cronice. Practic, adolescenții de azi, vor deveni mai conștienți de rolul pe care mișcarea îl are asupra stării lor generale de sănătate. Ei își vor putea evalua singuri nivelul de activitate fizică putând să facă și reglajele necesare, devenind mai activi și mai sănătoși.”
Cezara Cristache: „Am simțit că trebuie să o accept fără rezerve invitația de a participa la proiect. Am înclinația de a mă asocia imediat proiectelor care au ca obiectiv să aducă mai mult bine și mai mult frumos în comunitate. Am apreciat potențialul inițiativei Fundației Baylor de a-i implica pe copii și pe tineri în gestionarea corectă a stării lor de sănătate. Personajul pe care îl interpretez în cele patru filme se confruntă cu aceleași provocări cu care m-am confruntat eu în ultimii doi ani de liceu, când trebuia să îmi administrez timpul cu mare atenție pentru a putea „strecura” într-o zi toate activitățile propuse.”
Andrei Vintilă: „Eu m-am implicat pentru a dobândi experiența de voluntariat și fiindcă mi s-a părut că aveam caracteristicile pe care le căuta echipa de proiect de la Fundația Baylor Marea Neagră. Sper ca „ABC-ul mișcării” să își atingă scopul de a răspândi informațiile esențiale despre activitatea fizică la care facem referire în seria de patru filme.”
Mariana Constantinescu, manager educațional vorbește despre parteneriatele din cadrul proiectului:„Proiectul a fost realizat exclusiv din bugetul Fundației Baylor. Am avut o colaborare foarte bună și cu cei doi voluntari care apar în seria de patru filme în care sunt explicate beneficiile mișcării și tehnicile de planificare pentru sesiunile de mișcare adaptate vârstei publicului nostru. Parteneriatul cu specialiști în educație din câteva instituții școlare din județ ne-a permis deja să testăm, cu rezultate încurajatoare, componentele pachetului: conținuturi video, planuri de lecție, instrumente de evaluare pentru stilul de viață și schimbările comportamentale. Îi invităm pe profesorii diriginți, pe cei de educație fizică și sport să ne trimită solicitările lor de activități! Colegii mei și cu mine așteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim cu cadrele didactice în această vară, sub patronajul ISJ, pentru a le putea prezenta conceptul și utilitatea proiectului nostru și începutul viitorului an școlar pentru a ne întâlni cu un număr cât mai mare de elevi!”
„Proiectul reprezintă un pas important pentru educarea și motivarea tinerilor să adopte un stil de viață activ și sănătos. „ABC-ul mișcării” își propune să fie un instrument de transmitere către copii și adolescenți a unor informații care să îi motiveze să fie mai activi nu doar în această perioadă, cât și pe tot parcursul vieții. Sperăm să oferim adolescenților cu care lucrăm instrumente care să îi ajute să devină adulți mai sănătoși! Recunoaștem, este un obiectiv îndrăzneț și, de aceea, ne vom concentra pe folosirea și perfecționarea instrumentelor de evaluare, pe întărirea colaborării între echipa noastră de experți în educație și psihologia sănătății cu cadrele didactice din județul Constanța.” , a declarat Ștefania Mihale, director dezvoltare programe medicale.
Participare și implementare
Echipa Fundației Baylor este pregătită să se deplaseze în școli pentru a desfășura aceste activități de promovare a mișcării, la cerere. Profesorii interesați au posibilitatea de a solicita online organizarea acestor activități prin completarea unui formular pe site-ul Fundației Baylor Marea Neagră.
Ce instrumente educative a creat Fundația Baylor Marea Neagră:
Proiectul „ABC-ul mișcării” utilizează o serie de patru filme educative, realizate împreună cu adolescenți voluntari. Acestea au rolul de a stimula discuții interactive în clasă pe teme precum:
De ce nu si un proiect pentru a creste protectia oamenilor la raspandirea (voita ) a periculoaselor boli transmisibile ? Este cazul asa ziselor toalete ecologice imprastiate prin locuri publice
Hm, nu cred că ar fi nevoie de un proiect derulat de un ONG pentru rezolvarea unei probleme de igienă și de estetică urbană pentru care răspunde administrația locală. Ar trebui să vă întrebați de ce sunt autorizate, de ce sunt lăsate să funcționeze, pentru că problema este la autorități. Ar trebui ca cetățenii să reclame, în număr cât mai mare, la autoritățile de control sanitar, faptul că toaletele la care faceți referire sunt focare de infecție.
Cât despre ONG-uri, acestea pot lansa și desfășura proiecte în funcție de domeniul lor de expertiză și de fondurile atrase. Ele vin de obicei cu personal cu un grad înalt de specializare pentru a rezolva situații pentru care statului fie îi lipsesc resursele umane competente și cele financiare, fie posibilitatea de a le prioritiza în detrimentul altora, mai urgente.
Iar oamenii se pot proteja evitând aceste spații ori punând presiune pe administrația locală pentru ca aceasta să înființeze un număr mai mare de toalete publice conforme din punct de vedere sanitar.