Este binecunoscut faptul că mai multe entități au pus tunurile pe omul de afaceri Grigore Comănescu, și asta nu de ieri, de azi, ci de ani buni.
În dorința de a face rău, se ajunge la situații care par cer puțin bizare, ca să nu spunem strigătoare la cer. Se ajunge, uneori, ca albul să fie negru și invers. Ca să fim mai exacți, se ajunge ca situații similare să fie tratate diferit. Culmea, chiar de instituții ale statului în care oamenii de afaceri, dar și oamenii obișnuiți, își pun încrederea. Încrederea că ceea ce fac aceste instituții sunt lucruri menite să apere trei lucruri: lege, dreptate și bunurile publice. O astfel de instituție, cu rol fundamental într-un economie, este Curtea de Conturi. Vă prezentăm mai jos două decizii ale Curții de Conturi care vizează una dintre firmele deținute de omul de afaceri Grigore Comănescu. Nu vă cerem să ne dați dreptate, ci vă rugăm să analizați faptele de mai jos, așa cum sunt ele.
Așa cum vă anunțam recent, Curtea de Conturi a verificat activitatea Primăriei Năvodari și a constatat nereguli grave în activitatea acestei instituții, potrivit unei decizii emisă în 30 octombrie 2017. Unele din probleme sunt actuale, altele sunt moștenite de la ex-primarul Nicolae Matei, condamnat la închisoare pentru dare de mită. Una dintre abateri se referă la inventarierea și administrarea terenurilor aparținând domeniului public și privat ale Năvodariului. Este vorba despre un teren de 8.200 de metri pătrați pe care SC Somaco Construct SRL, firmă aparținând omului de afaceri Grigore Comănescu și administrată de Iurin Pancencu, contracandidatul lui Nicolae Matei în alegeri locale. Terenul a fost cumpărat de la un privat, nu de la stat, cu 1,3 milioane de euro. Aici au fost construite opt vile care au intrat în circuitul turistic, lucru care ar trebui aplaudat de Primăria Năvodari, care vrea să facă din localitate o stațiune de interes național.
Curtea de Conturi spune așa:
„În urma analizării modului de stabilire, urmărire și încasare a impozitelor și taxelor locale s-a constatat că cea mai mare creanță este constituită în sarcina SC Somaco Construct SRL și reprezintă taxa pentru utilizarea temporară a unui spațiu public, aplicată contribuabilului pentru realizarea unui lucrări de natura construcțiilor pe un teren aparținând UATO Năvodari. Din studierea documentelor care reglementează modul de administrare a unor bunuri aparținând domeniului public al statului – Lacul Siutghiol (cuveta, luciul de apă și zona de protecție constituită din malurile lacului) – auditorii publici externi au constatat abateri de la legalitate în ceea ce privește constituirea, gestionarea și intabularea dreptului de proprietate asupra unor bunuri proprietate publică a statului”.
Să explicăm din nou despre ce este vorba. Pentru că apa lacului Siutghiol ajunsese la fundația celor opt vile de care aminteam, reprezentanții firmei au consolidat malurile. Un lucru benefic pentru toată lumea. Somaco Construct SRL a fost însă amendată de Poliția Locală pentru că ar avea materiale de construcții în pământ, decizie anulate de instanță. A urmat apoi o taxă fiscală de aproape două milioane de euro, impusă de Primăria Năvodari, condusă atunci de Nicolae Matei, care între timp a făcut pușcărie după ce a fost găsit vinovat de dare de mită și care este trimis în judecată, de către DNA, și în alt dosar, mult mai complex.
La fel ca Somaco Construct au procedat și firmele din zonă. Dacă vă duceți la Scoica Land, aflată în vecinătate, veți observa același tip de consolidare, făcută de nevoie, pentru că altfel clădirile ar fi fost roase de apă. Singurii cărora li s-a impus aceasta taxă sunt reprezentanții Somaco Construct, firmă aparținând omului de afaceri Grigore Comănescu și administrată de Iurin Pancencu.
Evident, societatea a cerut explicații cu privire la ce teren ocupă. În locul acestora, a primit o amendă de 40.000 de lei. Procesul-verbal de contravenție nu era contrasemnat de reprezentanții Somaco Construct. În document se menționa că societatea a amenajat locurile publice fără autorizație și că ar fi construit patru cheuri de amarare a ambarcațiunilor turistice, pe lac. În realitate, Somaco deținea autorizație pentru transporturi de agrement pe lacul Siutghiol de la Autoritatea Navală Română, de la Apele Române și chiar de la Primăria Năvodari, însă ambarcațiunea folosită era acostată la un doc plutitor, nici vorbă de cheuri din beton.
Bizar este că în această somație Primăria Năvodari soma societatea Somaco Construct să aducă terenul la starea inițială, adică aceea de mlaștină de mlaștină. Și mai bizar este că, la momentul despre care vorbim, Primăria Năvodari nu deținea în proprietate întregul teren consolidat de Somaco. O bună parte din consolidarea de mal s-a realizat pe cuveta lacului Siutghiol, adică pe un teren pe care Primărie Năvodari nu are niciun drept.
Somaco Construct a contestat contravenția, iar judecătorii din Constanța au diminuat valoarea amenzii la 1.000 de lei, dar au respins somația primăriei, care cerea ca terenul să fie adus la starea inițială. În august 2012 însă primăria lui Nicolae Matei emite o decizie de impunere fiscală, în valoare de două milioane de euro. Motivul invocat: societatea nu a construit o platformă de consolidare, ci a depozitat materiale de construcții în locurile publice. Evident, o astfel de decizie aberantă nu putea fi achitată. Nici Petromidia nu plătește nici măcar jumătate din acești bani. Datoria a ajuns la aproximativ cinci milioane de euro, după ce s-au aplicat niscaiva penalități de către primărie. Taxa impusă este de 18 ori mai mare decât valoare de circulație a terenului.
În acest caz, Curtea de Conturi Constanța constată că Primăria Năvodari a încălcat mai multe legi, hotărâri de Guvern și reglementări. Decizia pe care o ia instituția este ca Primăria Năvodari să solicite efectuarea unei analize/expertize obiective de către specialiști din cadrul Administrației Bazinale Apele Dobrogea Litoral a lucrărilor realizare de Somaco Construct SRL. Cu alte cuvinte, după ce impune o taxă aberantă, Primăriei Năvodari îi revine rolul să ceară o expertiză ABADL referitoare la lucrările pe care primăria le-a impozitat.
Vă spuneam că situații similare sunt tratate diferit. Este momentul să explicăm.
În urmă cu doi ani, Curtea de Conturi Constanța constata unele probleme la Primăria Lumina. Despre ce este vorba: primăria a încheiat contracte de asociere în participațiune cu două firme pentru exploatarea zăcămintelor de piatră. Firmele sunt aceeași Somaco Construct SRL și COMCM SA. Curtea consideră că „aceste asocieri în participațiune, din punct de vedere al modului de derulare, îmbracă forma unui contract de cesiune bunuri imobile din domeniul privat deoarece contractele nu prevăd împărțirea rezultatelor cu achitarea de către asociant a undei redevențe stabilite pe hectar, pe an, sau o sumă fixă pe total an indexabile cu rata inflației”. În acest mod,spun angajații Curții, terenurile ar fi fost atribuite în mod direct și nu prin licitație.
Decizia Curții de Conturi este următoare:
„Ordonatorul de credite al UAT Comuna Lumina va dispune măsurile legale ce se impun pentru analizarea din punct de vedere juridic a posibilității rezilierii contractelor de asociere în paricipațiune aflate în derulare în cadrul UATC Lumina în vederea identificării unor soluții juridice favorabile unității administrative”.
Mai cere, de asemenea, trecerea din domeniul privat a terenurilor afectate de exploatațiile de șisturi verzi și piatră, conform deciziei semnată de Iulian Cojocaru, director adjunct al Curții de Conturi Constanța.
Potrivit informațiilor furnizate de experți, Codul Civil permite, însă, astfel de asocieri în participațiune, pentru că vorbim de terenuri private. Mai mult, astfel de contracte se întâlnesc peste tot în România, în cazul exploatărilor de piatră.
„Astfel de terenuri nu pot fi scoase la licitație pentru că licență de exploatare minieră deține o singură firmă. Licența se acordă prin Hotărâre de Guvern, pentru un pentru un anumit perimetru, și se acordă până la finalizarea zăcământului. Nicio altă firmă nu poate veni să exploateze. Zăcământul este al statului, este controlat prin licență, iar firma care îl exploatează plătește o redevență la stat”, ne-a declarat un expert în domeniu.
Am decis că aflăm ce s-a întâmplat cu această decizie a Curții de Conturi, care avea ca termen de aplicare martie 2015. Am aflat: nu s-a întâmplat nimic. Nici Primăria Lumina nu a luat vreo măsură, considerând probabil, de bună cuviință, că nu are ce măsură să ia, pentru că nu se știa cu musca pe căciulă, nici Curtea de Conturi nu a insistat. Au existat cereri verbale la primărie pe această temă, din partea membrilor conducerii Curții, dar, din știința noastră, nicio hârtie oficială.
Revenim la comparația inițială.
Cazul 1. Terenul din Năvodari al Somaco Construct SRL. Primăria impune o taxă de două milioane de lei pentru un petec de teren, mai mult decât plătește tot orașul. Decizia Curții de Conturi: Primăria însăși trebuie să solicite o expertiză la Apele Române.
Cazul 2. Contractul de asociere în participațiune al Somaco Construct SRL. Decizia Curții de Conturi: Primăria trebuie să găsească soluții pentru rezilierea contractului, deși Codul Civil permite astfel de contracte.
Evident, și în primul caz, Curtea putea și, credem noi, era îndreptățită să ceară rezilierea acestei taxe aberante, mai ales că aceasta a început să facă prozeliți. Și alți primari din țară au inventat asemenea taxe. În actuala foame de bani și de resurse a edililor, ne este teamă să ne gândim unde s-ar putea ajunge.
Întrebăm, din nou, retoric: este Grigore Comănescu ținta numărul 1?
Și încă ceva: cei care descoperă nereguli grave trebuie să le denunțe mai departe, chiar la DNA, dacă este cazul. Rolul acestor instituții este de a face dreptate, după cum spuneam. Ce fel de dreptate este aceasta când, într-un caz, punem lupul paznic la moi și, în alt caz, facem tot ce se poate pentru a îngropa o societate comercială care lucrează corect, în baza legii, și care dă de muncă la sute de oameni? Întrebăm pe cei răspunzători: oare cine face abuzul, firma care își desfășoară activitatea conform legii sau cei care nu aplică legea, care nu sancționează abuzurile?
Curtea de Conturi verifică activitatea primăriilor și firmelor. Pentru a ne asigura că nu există abuzuri și că se face dreptate, ar trebui ca cineva să controleze și Curtea de Conturi.
