Iluzia lui Moise

Citiți, vă rog, întrebarea de mai jos și încercați să răspundeți repede și corect.

„Câte animale din fiecare soi a luat Moise în arca lui?”

Numărul celor care răspund la întrebare fără să greșească este atât de mic încât fenomenul a fost botezat „iluzia lui Moise”.

Este evident că Moise nu a luat niciun animal în arcă. Noe a făcut acest lucru. Din cauza titlului acestui articol, e posibil să fi intuit răspunsul. Vă invit să adresați întrebarea persoanei de lângă voi. Am încercat și eu și, în majoritatea cazurilor, mi s-a răspuns cu o cifră.

Iluzia lui Moise poate fi explicată prin teoria normei, spune Daniel Kahneman, laureat al premiului Nobel pentru economie, în lucrarea „Gândire rapidă, gândire lentă”.

„Ideea unor animale urcate pe arcă încadrează un context biblic, iar Moise nu este anormal în acest context. Cu siguranță nu vă așteptați să auziți de el, însă menționarea numelui său nu este surprinzătoare. Ajută, de asemenea, că Moise și Noe au același sunet vocalic. Inconștient sesizați o legătură între „Moise” și „arcă” și, astfel, acceptați repede întrebarea”, spune Kahneman.

Dacă însă înlocuiți numele „Moise” cu numele unui președinte, Ion Iliescu, de pildă, ca să dăm un exemplu local, veți crede că este o glumă proastă.

„Câte animale din fiecare soi a luat Ion Iliescu în arca lui?”

Nici urmă de iluzie în fraza următoare, nu-i așa?

Studiul lui Daniel Kahneman este extrem de interesant.

„Studiile privind reacțiile creierului au arătat că violările normalității sunt detectate cu uimitoare viteză și subtilitate. Într-un studiu recent, oamenii au auzit propoziția „Pământul se rotește în jurul necazului în fiecare an”. Un model distinct a fost detectat în activitatea cerebrală începând cu două zecimi de secundă de la începutul cuvântului bizar. Și mai remarcabil, aceeași reacție cerebrală are loc cu aceeași viteză atunci când o voce masculină spune: „Cred că sunt gravid, pentru că mi-e rău în fiecare dimineață” sau atunci când un glas au accent aristocratic spune: „Am un tatuaj baban pe spate”. O serioasă cantitate de cunoștințe despre lume trebuie să fie adunate instantaneu și puse la lucru pentru ca incompatibilitatea să fie recunoscută”, spune autorul.

Astfel de exemple, de propoziții la care răspundeți greșit, sunt, desigur, mult mai multe. Iată încă una:

„Președintele cărei țări a fost Margaret Thatcher?” sau copilărescul: „Câți pitici avea Cenușăreasa?”

Dincolo de glumă, astfel de texte scot în evidență câteva lucruri importante.

Daniel Kahneman vorbește despre două tipuri de gândire pe care le folosim, două sisteme care ne guvernează, inconștient, acțiunile. Ce mi se pare interesant este că, dacă testele avansează la un anumit nivel, este că ele pot crea în mintea omului un efect de hipnoză, asemănătoare unui șofer aflat sub hipnoza autostrăzii, care conduce perfect, dar mecanic (din păcate, în România, cu frânturi de autostrăzi, ne este aproape necunoscut acest simptom). Unii cercetători au demonstrat că, după un șir mai lung de întrebări capcană, oamenii au început să creadă că acele fapte încadrate greşit în întrebare s-au petrecut cu adevărat. Chiar au început să creadă că nu Albă ca Zăpada, ci Cenușăreasa avea șapte pitici. Specialiștii spun așa: pentru a greși, este uneori îndeajuns să vi se adreseze întrebările greșite.

Gândiți-vă la politicieni și transpuneți iluzia lui Moise la mesajele pe care ni le transmit. De cele mai multe ori, politicienii aplică – fără să știe – această teorie și o fac în scopul de a fi aleși. De câte ori ați auzit că trăiți mai bine, dar ați ȘTIUT că trăiți mai prost? De câte ori vi s-a spus că aveți mai mulți bani, pentru că s-au mărit salarii sau pensii, dar de fapt ați constatat că puteți cumpăra mai puține lucruri din acești bani, din cauza inflației?

Dincolo de aceste lucruri, sfatul specialiștilor este să conștientizăm capcanele pe care ni le pune propria minte. Poate așa nu vom mai putea fi manipulați. Numai așa vom avea răspunsurile corecte, indiferent de modul cum a fost adresată întrebarea.

Vă recomandăm și:

Beția puterii și testul prăjiturii. Cum putem scăpa de tirani

Viața în două secunde

Gorilele invizibile din orașul nostru

Oamenii care se dau cu zeamă de lămâie pe față. Îi recunoașteți?

De ce murim pe șosele. Cum ne poate salva viețile Teoria Ferestrelor Sparte