Românii se confruntă cu o scumpire rapidă și constantă a produselor alimentare, iar discuțiile online au scos la iveală un nou indicator economic neoficial: „indicele șaorma”.
Acesta este folosit pentru a reflecta scăderea puterii de cumpărare într-un mod similar „indexului Big Mac”, inventat de The Economist în 1986, și ilustrează cum inflația a redus accesibilitatea alimentelor de tip fast-food pentru cei cu salarii minime.
Creșterea prețului la șaorma – dublare în doar doi ani
Un exemplu notabil este șaorma, al cărei preț aproape s-a dublat în ultimii doi ani. În aprilie 2022, prețul unei șaorme era de 16 lei, iar în octombrie 2024 acesta a ajuns la 32 de lei, marcând o creștere de 100%. În aceeași perioadă, salariul minim net a crescut de la 1.524 lei la 2.363 lei, o majorare de aproximativ 55%. Conform calculelor, o persoană cu salariul minim putea cumpăra 95 de șaorme în 2022, însă doar 74 în 2024 – un indicator clar al scăderii puterii de cumpărare.
Prețurile la fast-food și calitatea, în scădere
Cei care discută despre acest fenomen pe Reddit observă nu doar majorarea prețurilor, ci și reducerea porțiilor și a calității ingredientelor. „Sucul la meniu e mult mai scump, sosurile mai apoase, cartofii prăjiți sunt refolosiți”, comentează un utilizator, iar alte persoane susțin că porțiile de carne au fost reduse considerabil, carnea de vită devenind inaccesibilă în multe șaormerii din cauza costurilor ridicate.
Recomandare: Bucureștenii au de două ori mai mulți bani decât constănțenii
Exemple similare: gyros, covrigi, cartofi și produse de bază
Pe lângă șaorma, și alte produse alimentare au suferit scumpiri semnificative. În cazul gyros-ului, prețul a urcat de la 13 lei în 2021 la 25 lei în 2024. Covrigii, care costau un leu în urmă cu câțiva ani, au ajuns acum la 1,5 lei bucata, iar cartofii și alte legume de bază s-au scumpit de asemenea. De exemplu, un utilizator relatează cum cartofii, care erau un „safe place” financiar, au ajuns să coste între 3 și 5 lei pe kilogram, afectând bugetele celor cu venituri modeste.
Un indicator al scăderii bunăstării
Românii folosesc aceste scumpiri ca pe un indicator al nivelului de trai. Un comentator observă că „numărul de șaorme pe care ți le poți permite cu salariul minim este un bun indicator al bunăstării”, iar alții susțin că majorarea salariului minim prin politici guvernamentale nu reușește să acopere scumpirile reale, făcând economia mai puțin eficientă.
Scumpirile afectează și produse nealimentare
Inflația nu se limitează doar la produsele alimentare. În aceeași perioadă, prețul unor produse esențiale pentru familii a crescut dramatic. De exemplu, prețul scutecelor a crescut cu peste 50% din 2022 până în 2024. Pentru o familie obișnuită, această situație devine greu de gestionat, în contextul în care și cheltuielile la supermarket au crescut vizibil.
Mai mult decât o scumpire
„Indicele șaorma” reflectă mai mult decât o simplă scumpire a fast-food-ului; este un barometru al scăderii puterii de cumpărare și al efectului inflației asupra vieții cotidiene. Pentru mulți români, aceste date sunt un indicator clar că veniturile lor nu mai fac față scumpirilor, iar creșterea prețurilor la produsele de bază ridică semne de întrebare despre direcția economiei și sustenabilitatea nivelului de trai.
Recomandare:
