În localitatea Adamclisi se investește mult în prezent. Atât de mult încât Ion Dumitru, PNL, viceprimarul cu atribuții de primar, spune cu convingere: „Peste zece ani nu o să mai recunoașteți Adamclisi”.
În cei circa trei ani de când conduce comuna, primarul și echipa sa au atras deja fonduri europene de 2.709.129 de euro. La o populație reală de circa 2.220 de locuitori, înseamnă că s-au circa 1.130 de euro pe cap de locuitor. Iar investițiile continuă.
Școală cu încălzire prin pardoseală
Patru achiziții sunt în prezent în derulare, pentru proiecte care vor aduce atât un plus de confort locuitorilor, cât și beneficii în bugetul local. De pildă, copiii vor învăța într-o școală care are încălzire în pardoseală, așa cum au unele locuințe cu pretenții.
„Lucrăm la reabilitarea liceului și la consolidarea acestuia. Vom avea pompe de căldură, încălzire în pardoseală, panouri fotovoltaice. Finanțarea este semnată, avizele sunt scoase, proiectarea este gata.”, ne-a declarat primarul.
La fel se va întâmpla și cu sediul dispensarului uman, dar și cu cel al primăriei. Se va schimba acoperișul, se pun fotovoltaice, se instalează o pompă de căldură. Toate acestea vor duce la costuri mai mici de întreținere.
Fondurile provin din PNRR.
Un al patrulea proiect în derulare, de data aceasta prin AFIR, prevede dotarea cu utilaje pentru întreținerea domeniului public: tractor, perie de asfalt, lamă de zăpadă, remorcă, un utilaj de tăiat iarba care se adaptează la tractor.
În prezent, aproape un sfert din localitate (includem aici și drumuri dintre satele componente) mai au nevoie de asfaltare.
„Am închis asfaltarea la Urluia. Sunt două proiecte, în total patru km și jumătate. Suntem în procedură de recepție. Pe total comună mai avem de asfaltat 9 km, plus drum comunal care leagă Adamclisi de Rasova (18 km), plus 4 km in Abrud.”, spune primarul.
Probleme ridică numai drumul dintre Adamclisi și Rasova, care este prea scump pentru bugetul comunei și nu sunt programe de finanțare. Una dintre soluții ar fi predarea sa către Consiliul Județean, ori să acceseze un proiect de finanțare transfrontalier.
Adamclisi vrea să dezvolte turismul
Când spunem Adamclisi, nu putem să nu ne gândim însă la moștenirea sa romană și la potențialul turistic. Aici se regăsește Cetatea Tropaeum Traiani, fondată la scurt timp după ridicarea monumentului triumfal cu același nume, în anul 109 e.n. În jurul anului 170 e.n., cetatea ajunsese deja la rangul de „municipium”. A fost cea mai mare așezare civilă romană de pe teritoriul Dobrogei. Cetatea și monumentul triumfal din apropiere, Tropaeum Traiani, reprezintă unul dintre primele centre ale romanizării de pe teritoriul țării noastre.
Anul acesta, la cetate au avut loc trei evenimente culturale. Este un pas.
„Intenția noastră este să dezvoltăm turismul. Avem monumentul, avem trei pensiuni, unde turiștii se pot caza, avem un mic restaurant lângă muzeu. În cadrul unui proiect de digitalizare a primăriei, finanțat tot prin PNRR, am creat și un muzeu virtual. Este pe site. Este un început, este in creștere. Avem însă nevoie de multă publicitate.”, a precizat Ion Dumitru.
Dacă ajungeți în zonă, găsiți și o cramă privată care produce vinuri bio, premiate. Cu siguranță puteți petrece o zi plăcută aici.
Cea mai mare provocare: un parc
Ion Dumitru spune că, în viitor, veți găsi aici și un parc.
„Avem o livadă de duzi de 6 hectare, lângă cetate. Se va transforma într-un parc foarte frumos, cu parcare pentru rulote, cu locuri de campare pentru corturi. Există și un amfiteatru natural, vom avea alei, băncuțe. Pomii nu se vor defrișa. Se vor toaleta și vor rămâne așa. Nu vom avea taxă de intrare. Vom instala toalete, vom pune pungi pentru gunoaie, tot ce este necesar. Nu există un loc asemănător de la Constanța la Ostrov.”, a dezvăluit acesta.
Proiectul este o provocare pentru că nu există o linie de finanțare. Se poate însă accesa un proiect transfrontalier, cu Bulgaria. Așa încearcă și primarul din Constanța să realizeze un parc.
Fotovoltaice, case mortuare și gunoi de grajd
Primăria Adamclisi mai construiește lucruri de care – vrem, nu vrem – oamenii au nevoie: case mortuare. Cea din Adamclisi și-a dovedit utilitatea, urmează încă două: una în Zorile, una în Urluia. Ambele sunt în proces de recepție.
Și, pentru că suntem în mediul rural, avem și un proiect care prevede construirea unei platforme pentru gunoiul de grajd. E o chestie foarte deșteaptă, dezvăluie primarul. Primăria are utilaje cu care să o deservească, dar și containere pe care le va da crescătorilor de animale. Aceștia strâng aici deșeurile, un tractor vine și ridică aceste containere, transformă deșeurile în compost și pe acesta îl dă înapoi crescătorilor.
Primăria se ocupă însă și de proiecte de mare tehnologie. A depus actele pentru un parc fotovoltaic de 175 KW, care poate asigura o bună parte din necesarul de energie al comunei.
Tot la acest domeniu intră instalarea a 120 de camere de supraveghere, de mare rezoluție. Lucru pe care oamenii din comună în cer.
În fine, un proiect pe care Ion Dumitru îl dorește dus la capăt este realizarea canalizării pentru Adamclisi (există numai pentru blocurile din comună, dar este veche și numai corespunde), pentru Zorile și Abrud.
De unde vin banii
Ca orice localitate din România, Adamclisi se confruntă însă și cu probleme. Una dintre cele mai importante este lipsa banilor. Proiectele au nevoie de cofinanțare. Valoarea lor a crescut în ultimii ani, pentru că au crescut toate prețurile, de la combustibili la materiale de construcții și mâna de lucru. Ion Dumitru speră ca bugetul local să mai crească prin două modalități. Unu: comuna să fie inclusă în rândul localităților de interes turistic județean și național. Acest lucru ar aduce turiști, iar turiștii înseamnă și bani care sunt lăsați în comună. Doi: prin parcuri de eoliene. Sunt deja două firme care vor să investească în comună. Una dintre ele și-a înregistrat societatea chiar în Adamclisi.
Ion Dumitru este însă încrezător că poate atrage fonduri. Ne spune că primarii liberali din județ sunt cei care au atras cele mai mulți bani în acești ani, iar asta se vede în localitățile liberale.
„Florin Mitroi este cea mai bună alegere pe care putea să o facă partidul”
Multe din aceste proiecte au nevoie de sprijin de la Consiliul Județean. Ion Dumitru, care a fost viceprimar și în trecut, știe cât de importantă este o colaborare eficientă cu cei de la CJ. Și este foarte mulțumit cu actuale decizie a PNL de a-l desemna pe Florin Mitroi, primarul din Valu lui Traian, pentru funcția de președinte.
„Florin Mitroi este cea mai bună alegere pe care putea să o facă partidul în ultimii 10 – 20 de ani. În cunosc de foarte mulți ani. Este un tip deschis și asta este mare lucru.”, punctează Ion Dumitru.
Candidează cu gândul la nepoțica sa
Când îl întrebi ce a realizat în cei circa trei ani de când conduce comuna, Ion Dumitru îți vorbește mult despre oameni. Îți spune despre masa caldă pentru elevii de la liceul profesional, despre accentul pe sănătate, despre centrul comunitar integrat, unde oamenii pot apela la asistente medicale, despre colaborarea bună cu mediul de familie. Îți spune că în comună există medic stomatolog, că elevii au un psiholog școlar, că în comună există, de un an, un serviciu de evidență al populației, astfel că locuitorii nu mai trebuie să bată 40 de km până în Băneasa pentru un act.
Când îl întrebi de ce candidează pentru funcția de primar, spune că este o datorie. Provine dintr-o familie în care, de generații, copiii au fost învățați să muncească și să lase ceva în urma lor. Vorbește cu emoție despre strămoșii lui care au venit din Grecia, despre lucrurile frumoase pe care le-au făcut în România.
„Consider ca este o datorie să candidez. Am 58 de ani, societate a contribuit la devenirea mea. Sunt si eu dator să dau ceva înapoi. De ce să nu o fac? De ce să nu vorbească nepoțica mea frumos despre mine, atunci când va avea la rândul ei nepoți?”, a întrebat, retoric, Ion Dumitru.
Ion Dumitru a devenit viceprimar cu atribuții de primar după ce fosta primăriță, Dorina Cicilia Șerbănescu, a decedat, în 2021, când avea numai 54 de ani.
