Câțiva judecători din România au legalizat mita. Acesta este concluzia la care ajungi după decizia într-o speță mediatizată recent și comentată de fostul ministru al justiției, Stelian Ion, deputat USR.
Iată ce spune:
„Avem situația următoare: un funcționar public, angajat al statului pus să asigure respectarea legii, cu funcție importantă – director responsabil de modul cum își desfășoară activitatea instituția pe care o reprezintă – primește „cadouri” de la firme care câștigă licitații. Acuzat de luare de mită, directorul este achitat de judecători pe motiv că funcționarul statului nu a primit bunurile de lux gândindu-se că ar fi mită, ci simple cadouri.
Orice funcționar al statului poate primi, de exemplu, genți Furla, Burberry și Vuitton, telefoane Iphone, șaluri Vuitton, curele Hermes, ceasuri Hublot sau cizme Chanel de la o firmă care participă la o licitație pe care o organizează, dar dacă el consideră că toate acestea sunt „cadouri”, nu mită, scapă nepedepsit.
Sunt „forme de respect”, „de curtoazie”, cum au susținut judecători de la Tribunalul București și Curtea de Apel. Contează doar ce își imaginează funcționarul statului despre „cadourile” primite, „reprezentarea mentală”.
Chiar și o excursie la New York pe banii unei firme participante la o licitație organizată de instituția unde este director funcționarul public, tot la capitolul „cadouri” inocente este trecută. Și oricum funcționarul statului este bine plătit, vreo 2.000 de euro salariu lunar, astfel încât și-ar fi permis și singur astfel de „cadouri”, mai argumentează unii judecători. Și, cu cât statul îți asigură un salariu mai bun, inclusiv pentru a nu fi tentat de „cadouri” și „forme de curtoazie”, cu atât se justifică o valoare mai mare a acestora, potrivit unor judecători.
Am spus deseori în ultimii ani că justiția se află pe marginea prăpastiei. A fost salvată în trecut de asaltul lui Dragnea, dar acum este împinsă cu forță la vale de regimul Iohannis.
Tot ceea ce se s-a clădit în ani pentru a descuraja corupția în rândul funcționarilor statului, toate măsurile anticorupție luate în timp pentru a asigura procese de achiziții publice transparente și corecte se surpă în ultima perioadă.
Iar căile prin care se încearcă dezincriminarea unor infracțiuni devin tot mai numeroase. Asta se întâmplă când semnalul de apărare a unor infractori a fost dat de la vârful Guvernului și al Parlamentului, prin inițiative de genul celei propuse de Ciolacu și Ciucă, prin care evazioniștii sunt scăpați de pedepse dacă restituie banii.
La ce altceva să te aștepți când foști miniștri ai Justiției, unii mutați peste noapte la Interne, au bătut palma cu gruparea antireformistă din justiție și au propus la vârful justiției personaje contestate în sistem și controversate, care au fost numite fără clipire de președintele Iohannis?
Iohannis și protejații lui au făcut vânt justiției în prăpastie, au o contribuție importantă la crearea „statului eșuat” și deschiderea ușilor pentru ca grupările antireformiste să acapareze sistemul judiciar. Într-un stat de drept funcțional, nu doar funcționarii corupți ar trebui sancționați exemplar, ci și magistrații care își fac de rușine profesia și îi favorizează pe infractori.”
Revenind la cazul concret, acesta a prezentat câteva extrase relevante din motivările publicate de Libertatea:
• „Chiar dacă cei doi martori au declarat pe parcursul întregului proces penal că reprezentanţii consorţiului au remis bunurile respective cu titlu de mită, acest lucru nu echivalează automat cu faptul că inculpata le-a şi primit cu acelaşi titlu. (…) În sprijinul apărării, stau mai multe argumente: bunurile respective au fost remise în anumite ocazii (zile aniversare….); valoarea acestor bunuri nu este disproporţionată prin raportare la situaţia financiară a inculpatei, având în vedere declaraţiile de avere existente la dosarul de urmărire penală, care atestă că (…) inculpata avea venituri lunare nete în medie de cca. 2.000 euro ”, argumentează instanța.
• „Chiar dacă membrii consorţiului nu au acţionat dezinteresat atunci când au lansat invitaţia, ceea ce contează din perspectiva infracţiunii prevăzută de art. 289 Cod penal este reprezentarea mentală a autorului infracţiunii luării de mită, în sensul că acesta îşi dă seama că foloasele, banii oferiţi de către mituitor sunt în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea, întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri. Or, în prezenta cauză nu există un asemenea mijloc de probă, care să ateste că atât în momentul în care a acceptat să se deplaseze în SUA, cât şi ulterior, inculpata a avut reprezentarea că invitaţia a fost lansată pentru a se executa în condiţii optime contractul de mentenanţă”.
• „Astfel se poate deduce cu uşurinţă că la momentul oferirii respectivelor bunuri, martorii, membrii asocierii au avut în vedere aspecte legate de situaţia personală a inculpatei, astfel încât cadourile oferite acesteia să reflecte o formă de respect a membrilor asocierii, imprimând un caracter de curtoazie acestor manifestări, aspect subliniat inclusiv de martorul martorul XXX, care a indicat în faţa instanţei de apel că are cunoştinţă că au fost remise inculpatei cadouri cu o valoare mai ridicată, în primul rând datorită poziţiei pe care o avea aceasta – director IT în cadrul Vămii, dar şi pentru că membrii consorţiului, aveau o situaţie financiară care le permitea oferirea unor astfel de cadouri”.