Aproape 25.000 de tone de plastic sunt generate anual în județul Constanța, ceea ce înseamnă că fiecare locuitor al județului aruncă anual aproximativ 33 de kilograme de plastic. Din această cantitate, doar 11,9% este colectată separat și ajunge la stațiile de sortare și reciclare.
Cifrele au fost extrase din Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor (PJGD). Potrivit acestuia, în județul Constanța au fost generate 227.047 tone deșeuri menajere, din care 1,5% (3.500 tone) au rămas necolectate. O mare parte dintre aceste cantități de deșeuri sunt abandonate în natură, plimbate de vânt și ploi și ajung mai devreme sau mai târziu în Marea Neagră.
Într-o cercetare privind modalitatea de gestionare a deșeurilor în localitățile riverane Dunării, Asociația Mai Mult Verde și Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI) au concluzionat că cele mai eficiente proceduri pentru a evita poluarea apelor cu plastic rămân colectarea separată și buna gestionare a deșeurilor. Cele două organizații au analizat modalitatea de gestionare a deșeurilor în localitățile riverane Dunării, cu scopul de a identifica posibilele cauze privind poluarea cu plastic a apelor, dar și măsurile necesare pentru a gestiona problema deșeurilor municipale.
„În România anului 2022, avem încă zeci de localități în care deșeurile nu sunt colectate sau sunt preluate nediferențiat, doar pentru a ajunge la gropile de gunoi, transformate între timp în munți de gunoi. Sunt acele sute de mii de tone de deșeuri pe care le vedem în fiecare an în natură și care, mai devreme sau mai târziu, ajung în ape. Unele se dezintegrează, dar cele de plastic rămân pentru sute de ani. Unii edili au înțeles asta. Alții au nevoie de sprijin”, a declarat Doru Mitrana, Președinte al Asociației Mai Mult Verde.
Județul Constanța: Nu funcționează Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor, gestionarea deșeurilor revine primăriilor
Din datele raportate pentru anul 2019 în PJGD, acoperirea serviciilor de salubritate în județ este de 100% în mediul urban și de 91% în mediul rural. Colectarea se face la puncte special amenajate, pe 4 fracții atât în mediul urban cât și în mediul rural, la un tarif de 11 lei/ pers./ lună (urban) și 4 lei/ pers./ lună (rural). Deși există ADI (Asociație de Dezvoltare Intercomunitară) funcțională, SMID (Sistem de Management Integrat al Deșeurilor) nu se afla în operare la finalul anului 2021. În județele fără SMID funcțional, obligația de gestionare a deșeurilor municipale revine primăriilor.
„Este dovedit faptul că gestionarea deșeurilor în cadrul Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) reprezintă soluția ideală, deoarece această procedură asigură fluxul normal al deșeurilor de la generator, respectiv de la gospodărie, către instalații de prelucrare, așa cum este cazul stațiilor de sortare ale deșeurilor reciclabile și pregătirea lor pentru reciclare. Dintre județele analizate, în cazul a trei județe – Caraș-Severin, Olt și Mehedinți, sistemul a intrat în operare la finalul anului 2020 și respectiv 2021, ceea ce explică lipsa rezultatelor. În plus, mai sunt județe în care nu s-au finalizat licitațiile pentru atribuirea contractelor de delegare, așa cum este cazul județelor Brăila și Constanța. Acolo unde încă sunt sincope trebuie identificate atât cauzele cât și soluțiile potrivite fiecărei situații”, a declarant Liliana Nichita, Director al Federației Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară.
Asociația Mai Mult Verde a creat un ghid de gestionare a deșeurilor pentru localitățile riverane Dunării
Asociația Mai Mult Verde atrage atenția că principala sursă de poluare cu plastic a apelor o reprezintă sursele de uscat, mai ales gestionarea deficitară a deșeurilor municipale. Tocmai de aceea, reprezentanții asociației, în colaborare cu FADI, vin în sprijinul autorităților și comunităților locale în procesul de colectare separată a deșeurilor cuun Ghid de bune practici în gestionarea deșeurilor municipale pentru cele 12 județe riverane Dunării. Acestea vor fi distribuite începând cu această primăvară în aproximativ 150 de localități dunărene.
În ceea ce privește factorii de influență identificați în buna funcționare a sistemelor de colectare separată și rata de reciclare a deșeurilor municipale, au fost observate următoarele aspecte:
▪ Tariful plătit de populație – În localitățile în care tariful este mai mare, și performanța este una pozitivă. Județul Tulcea are cel mai mare tarif perceput în mediul rural (6,17 lei/ pers./ lună) comparativ cu mai puțin de 4 lei în alte localități. În județul Brăila este perceput un tarif de aproximativ 5 lei în mediul rural (lei/ pers./ lună) și de până la 12 lei în mediul urban.
▪ Modalitatea de colectare – La platforme publice sau din poartă în poartă. Procesul de colectare cât mai în apropiere de sursa de generare este unul dintre factorii de influență cei mai importanți, iar în localitățile în care s-a trecut de la colectarea la platformă la colectarea din poartă în poartă, s-a înregistrat și o creștere a deșeurilor reciclabile colectate.
▪ Numărul fracțiilor de deșeuri reciclabile colectate – Numărul fracțiilor colectate este important deoarece influențează atât comportamentul populației care participă la sistem, cât și calitatea deșeului colectat. În funcție de cantitatea și structura deșeului generat, numărul de fracții colectate se adaptează la specificul local.
▪ Frecvența de colectare – Aceasta se adaptează în funcție de volumele de colectare disponibile și de cantitățile estimate ce urmează a fi colectate, și se stabilesc ulterior în contractele de delegare.
▪ Campaniile de informare pentru populație – Informarea are un rol important. În localitățile în care sunt derulate astfel de campanii, crește atât numărul participanților la sistem, cât și calitatea și cantitatea deșeurilor colectate separat. În județul Tulcea au avut loc campanii susținute în primul an de funcționare a SMID, ceea ce a asigurat succesul acestui sistem.
*****
Ghidul de bune practici în gestionarea deșeurilor municipale a fost elaborat în cadrul programului Cu Apele Curate, o inițiativă Mai Mult Verde, susținută de Lidl România. Strategia REset Plastic a Grupului Schwarz, din care retailerul face parte, cuprinde cinci zone de acțiune – de la evitarea folosirii plasticului în ambalaje și regândirea designului acestora, la reciclare și acțiuni de ecologizare, până la inovare și educare în domeniu.
Programul „Cu Apele Curate” a fost inițiat în 2019 ca un apel la implicare în combaterea și prevenirea poluării cu plastic a apelor, adresat membrilor comunităților și autorităților publice din localitățile dunărene.
*****
Asociația MaiMultVerde implementează începând cu anul 2008 proiecte de protecția mediului în acord cu misiunea sa de a construi o cultură a responsabilității și voluntariatului pentru mediu în România. Unul dintre domeniile prioritare de acțiune îl constituie combaterea poluării cu plastic, asociația implementând în acest sens, de-a lungul anilor, o serie de proiecte și campanii educative sub sloganuri precum “Există viață după colectare” sau “Deșeurile nu sunt gunoaie”. În cadrul acțiunilor organizate de MaiMultVerde, voluntarii au colectat peste 350 tone de plastic din zone naturale precum păduri, albii de râu sau trasee turistice. Proiectele au vizat și autoritățile publice centrale și locale, prin activități specifice de advocacy menite să contribuie la îmbunătățirea politicilor publice în domeniu (www.maimultverde.ro).
