În luna aprilie, Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Constanța are o activitate educațională intensă.
Duminică, la ora 11.45, în cadrul Planetariul din cadrul CMSN, în cadrul unei sesiuni, se va vorbi despre găurile negre, „cele mai interesante structuri cosmice întâlnite până acum de om”, cum spune Adrian Bîlbă, directorul CMSN.
Ideea a venit după ce astrofizicienii au reușit să captureze, în premieră, imaginea unei găuri negre.
Gaura neagră are un diametru de aproximativ 40 de miliarde de kilometri – de trei milioane de ori mai mare decât al Pământului – şi este situată la o distanţă de 500 de milioane de trilioane de kilometri.
Imaginea a fost realizată cu ajutorul unei reţele de opt telescoape situate pe tot globul.
Profesorul Heino Falcke, de la Universitatea Radboud din Olanda, care a propus acest experiment, a declarat pentru BBC News că această gaură neagră a fost descoperită într-o galaxie numită M87.
„Ceea ce vedem este mai mare decât tot Sistemul nostru Solar”, a explicat acesta. „Are o masă de 6,5 miliarde de ori mai mare decât a Soarelui şi este una dintre cele mai mari găuri negre despre care credem că există. Este un monstru absolut, campionul de categorie grea în rândul găurilor negre din Univers”, a mai spus acesta.
Găurile negre sunt „corpuri asemănătoare cu, să zicem într-o primă aproximaţie, planetele, dar care conţin enorm de multă materie, fiind cele mai dense obiecte din Univers”, potrivit site-ului Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.
Atracţia găurilor negre este atât de mare încât nici lumina nu mai poate scăpa, începând de la o anumită distanţă limită care poartă numele de rază Schwarzschild. Suprafaţa unei sfere având o astfel de rază desemnează aşa-numitul „orizont al evenimentelor”. Mai departe de acest orizont (în interiorul sferei) nu putem vedea nici un eveniment deoarece lumina, odată ce a intrat, nu mai poate ieşi. Dacă ne-am poziţiona la o distanţă sigură de o gaură neagră am putea să orbităm în jurul acesteia precum în jurul unei stele fără să păţim nimic.
O comparaţie des întâlnită spune că, pentru a face din Pământ o gaură neagră, va trebui să comprimăm toată materia Terrei într-o sferă de doar 9 milimetri diametru (pentru Soare de numai trei kilometri). Calculele arată că, pentru a deveni o gaură neagră, o stea ar trebui să aibă cel puţin de 25 ori mai multă materie în comparaţie cu Soarele, trecând iniţial prin faza de stea neutronică.
Există găurile negre macroscopice (supermasive), dar şi unele infinitezimale, care ar avea o durată foarte scurtă de viaţă, de ordinul fracţiunilor de miliardimi de secundă, dispărând prin evaporare. Existenţa lor este încă teoretică, potrivit aceleiaşi surse.
Găurile negre supermasive se găsesc cu precădere în centrul galaxiilor şi bineînţeles şi în centrul galaxiei noastre – aceasta fiind botezată Sgr A*. Măsurători recente estimează că acolo s-ar afla de peste 4 milioane de ori mai multă materie decât în Soarele nostru.
