Legea dării în plată, propusă de un liberal, este o măsură croită pentru oamenii mari de afaceri, nu pentru cetățenii simpli. De fapt, efectele vor fi chiar împotriva acestei din urmă categorii.
Au existat speculații că legea va avantaja marii dezvoltatori imobiliari, iar speculațiile au pornit de la faptul că nu exista nici o plafonare în lege. Cine a luat milioane de euro credit de la bancă pentru a investi în imobiliare, cum a făcut, de exemplu, Elena Udrea, putea scăpa basma curată.
BNR a propus limitarea creditului la 150.000 de euro, ceea ce echivalează, dacă luăm în calcul și avansul, unei locuințe de circa 200.000 de euro. Vă spun ca unul care a luat la puricat bine piața imobiliară din Constanța. Cu banii ăștia își cumperi aproape orice apartament vrei, ba chiar și o casă sau o vilă într-o zonă bună a orașului. 200.000 de euro este echivalentul a aproape 500 de salarii medii, adică a 40 de ani de muncă. O viață de om. Plafonarea la această sumă ar fi demonstrat că parlamentarii se gândesc la oamenii simpli.
Surpriză, însă. Ziarul Financiarul scrie că senatorii din Comisia Buget-Finanţe au respins astăzi, propunerile BNR de a se introduce în proiectul legii dării în plată acest plafon. Au respins și propunerea ca rata să reprezinte peste 65% din veniturile debitorilor. A fost păstrată forma iniţială a deputatului PNL, Daniel Zamfir, fără plafoane.
Dacă marii investitori vor câștiga, cine credeți că va pierde? Noi, oamenii simpli. Băncile nu glumesc și vor majora avansurile, unele au făcut-o deja. BCR a anunțat că în noile condiții numai unul din 10 tineri își va putea permite un credit imobiliar.
Poate că o astfel de lege este benefică (deși, personal, nu cred). În forma actuală însă, nu este decât o mână întinsă din partea parlamentarilor milionarilor în euro, în detrimentul celor care muncesc cinstit pe salarii oneste.
