În ședința din 10 iunie Senatul României a adoptat, cu o largă majoritate de voturi, Raportul comun al Comisiilor de buget, finanțe,activitate bancară, respectiv economică de industrii și servicii, privitor la Legea nr 86 / 2020 pentru modificarea și completarea Legii nr 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.
Potrivit vicepreședintelui Comisiei de buget finanțe, senatorul PSD Ștefan Mihu, „această inițiativă asigură alinierea unor prevederi din vechea lege la standardele internaționale de audit aducând totodată clarificarea unor dispoziții ce înlătură incertitudinea juridică precum și actualizarea unor termeni.”
„Un amendament important de menționat este modificarea articolului ce definește funcția și modul de operare al Curții de Conturi. Astfel, instituția exercită funcția de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public prin forme ale auditului extern, fără a se pronunța asupra oportunității operațiunilor.”, a declarat senatorul constănțean.
O altă noutate care vine să lămurească modul de desfășurare al activității de audit este faptul că „reprezentanții entităților auditate care au acționat pe baza punctelor de vedere, documentelor emise sau aprobate de organele cu atribuții de reglementare și avizare, nu răspund pentru consecințele măsurilor administrative luate în urma recomandărilor sau dispozițiilor, după caz, cuprinse în acestea.”
Noua lege reglementează modul în care măsurile de înlăturare a neregulilor din activitatea entității, identificate în urma auditului sunt îndeplinite și evidențiate în Raportul întocmit la finalul misiunii.
„Legea aduce modificări și asupra modului în care entitățile auditate pot răspunde în urma raportului efectuat mai exact înaintând contestații sau solicitând cerere de anulare în condițiile legii la instanța de contencios administrativ competentă.
În cazul în care contestatarul obține câștig de cauză, Curtea de Conturi are obligația de a acționa în regres împotriva auditorilor care au întocmit rapoartele de audit și care au constituit temei de obligare a Curții la plata de despăgubiri , în baza unei hotărâri judecătorești definitive, bineînțeles în cazul în care în această hotărâre se menționează că auditorii au acționat cu rea credință.”, a mai spus Ștefan Mihu.
Legea adoptata de Parlament – Senatul fiind camera decizională – a fost trimisă spre promulgare Președintelui României.
