Constanța este un oraș sărac. O spun foarte clar cifrele.
Nu s-a schimbat mare lucru din 2018, de când scriam că mi-e rușine că sunt constănțean. Nu din cauza orașului, care merită mult mai mult, ci a modului în care a ajuns după ce a fost adus aproape la sapă de lemn în ultimii 20 de ani.
Dacă ne uităm pe proiectul de buget al municipiului Constanța pentru anul 2020, observăm următoarele:
- Veniturile totale sunt de 771 milioane lei
- Cheltuielile totale sunt de 887 milioane lei.
Pentru a ne da seama dacă sunt mari sau mici, le-am comparat cu cele ale unui oraș similar cu al nostru din punct de vedere al numărului de locuitori: Cluj-Napoca. În municipiul condus de Emil Boc, lucrurile stau așa:
- Veniturile totale sunt de 1,3 miliarde lei
- Cheltuielile totale sunt de 1,68 miliarde lei.
Așadar, clujenii cheltuie de două ori mai mulți bani decât constănțenii, pentru că au de două ori mai mulți bani.
Haideți să vedem însă și care e situația în alte orașe. Primăria Sibiu a anunțat că va avea venituri totale de 781 milioane lei. Sibiu are circa 147.000 de locuitori, adică de două ori mai puțin decât Constanța, dar are un buget mai mare cu 10 milioane de lei.
Lucrurile stau prost și dacă ne uităm la orașe cu care nici măcar nu ar trebui să ne comparăm. Brăila, de exemplu, un municipiu care nu este recunoscut pentru forța sa economică deosebită, are prognozate venituri de 541 milioane lei. Dacă raportăm la numărul de locuitori de acolo (circa 180.000), brăilenii au venituri pe cap de locuitori mai mari decât constănțenii!
Să ne întoarcem puțin în vestul țării, într-un oraș care și-a schimbat fața cu ajutorul fondurilor europene și a unui primar competent, Ilie Bolojan. Vorbim așadar de Oradea. Țineți-vă bine:
- Venituri totale: 1,8 miliarde lei
- Cheltuieli totale: 1,8 miliarde lei.
Primăria Oradea cheltuie, pentru fiecare locuitor, în medie, 9.183 de lei. În Cluj, cheltuielile pe cap de locuitor sunt de 5.185 de lei, iar în Constanța de numai 3.134 de lei.
Calcul realizat de publicația Constanța 100%
Am lăsat Oradea la final pentru că este un exemplu de succes în administrația locală. Structura veniturilor este alcătuită astfel: veniturile proprii ale municipiului – 27%; veniturile proprii ale instituțiilor publice subordonate – 34%; prelevări buget de stat – 5%; împrumuturi – 11%; fonduri UE 18%. Cu atât de mulți bani, Oradea și-a calculat un excedent de 5% la finalul lui 2020. Practic, nu poate să cheltuiască toți banii pe care îi încasează.
Veștile bune pentru orădeni nu se opresc aici.
„Practic urmează trei ani de vârf. În acești trei ani, noi trebuie să închidem absorbția pe tot ce am contractat, inclusiv pe proiectele noi și aprobate. Sunt trei ani de vârf, dar având în vedere că noi din impozite și taxe alocăm 28 milioane de euro pentru investiții, restul până la 180 milioane euro sunt bani câștigaţi din fonduri europene, care vor contribui masiv pentru schimbarea feței orașului. O realizare a Primăriei Oradea este și faptul că aproape o treime din veniturile noastre proprii, respectiv din banii încasați din taxe și impozite, reușim s-o alocăm către investiții, în așa fel încât sume importante colectate de către orădeni să fie întoarse către ei.”, a declarat primarul Ilie Bolojan.
Secretul orașelor bogate: fondurile europene
Secretul orașelor bogate este atragerea de fonduri europene. Secretul lui Polichinelle, de fapt. O știe toată lumea, o arată clar și cifrele.
În Cluj-Napoca, de pildă, sumele primite de la Uniunea Europeană în 2020 vor fi de 283 milioane lei, adică 21,4% din veniturile proprii sau o treime din bugetul de dezvoltare. La fiecare 10 lei intrați în bugetul local, doi sunt din fonduri europene. Oradea are prognozate fonduri europene de 331 milioane lei. În Constanța, în proiectul de buget sunt prevăzute fonduri europene de numai 26 milioane lei. Comentariile sunt de prisos.
O întreagă discuție este și cea despre cum se cheltuie banii. Mai bine de o cincime din bugetul pe anul 2020 al municipiului Cluj-Napoca va fi direcționat spre educație.
Banii urmează să fie folosiți atât pentru investiții și reparații, cât și pentru asigurarea dotărilor necesare din școlile și liceele clujene. Astfel, potrivit proiectului de buget la care actualmente se lucrează, 20% din resursele financiare ale municipiului Cluj-Napoca vor fi cheltuiți pentru dotările școlilor și liceelor, precum și pentru pentru reparațiile curente și investițiile în extinderea și modernizarea mai multor unități de învățământ.
„Orice investiție în educație este o investiție lipsită de grija falimentului, orice om care petrece mai mulți ani pentru educație are mai mulți bani la salariu în viață. Și, de asemenea, educația este principala cale de a ieși din sărăcie”, a punctat primarul Emil Boc.
Oradea alocă 35 de milioane de lei pentru spitale. Pe principalul loc în clasamentul investițiilor preconizate de Primăria Constanța se situează investiția în drumuri, fără să fie precizat ce anume se va întâmpla. Urmează apoi reamenajarea piețelor Tic-Tac și Pescăruș. Aceasta din urmă a intrat în renovare din toamna anului trecut (detalii AICI). Pe locul trei se află amenajarea unui patinoar în Gravity Park, iar pe patru stă „implementarea unui sistem de supraveghere și înregistrare video, ca măsură de securitate în Campusul Social Henri Coandă”. Mai multe despre acest subiect puteți citi AICI.
Cum s-a ajuns aici? Știm cu toții: Constanța nu a fost administrată, ci jefuită. Hoții au ajuns în pușcării. Din păcate, mult prea târziu pentru oraș.
Una dintre principalele soluții pentru a dezvolta orașul este atragerea de fonduri europene. Din păcate, este un proces de durată. Oricine va fi primar din 2020 va avea o misiune extrem de dificilă.
Notă editorială. Pentru realizarea acestui articol am consultat proiectele de buget publicate pe paginile de internet ale primăriilor. Pentru a afla suma cheltuită pe cap de locuitor, al luat în considerare, pentru toate orașele, numărul de locuitori așa cum apare în recensământul oficial realizat în anul 2011. În articol găsiți hyperlink-uri către bugetele din care am citat.
