Constănțenii și turiștii care se plimbă pe faleza Cazinoului din Constanța au parte și de momente muzicale. Să punem totuși niște ghilimele la cuvântul „muzicale”.
Un fel de trubaduri se plimbă prin zonă și le cântă trecătorilor din acordeon și chitară. Ritmul este unul simplu, de… dor și jale. Temele sunt pe cât de simple, pe atât de universale: „viața mea”, „iubirea”, „durerea”. Iubirea neîmpărtășită, desigur.
Pentru că gustă muzica, unii dintre trecători simt nevoia să răsplătească muzicanții cu băni.
La câțiva pași de aceste scene se află statului lui Eminescu, poetul care și-a exprimat, în versuri, o dorință rămasă celebră:
„Mai am un singur dor În liniștea serii Să mă lăsați să mor La marginea mării; Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Pe-ntinsele ape Să am un cer senin. Nu-mi trebuie flamuri, Nu voi sicriu bogat, Ci-mi împletiți un pat Din tinere ramuri.”
N-ar fi de mirare dacă această poezie va fi transpusă pe ritmuri lăutărești, pentru ca muzica de pe faleză să fie congruentă cu semnificația statuii.
Citește și:
De ce e Cluj-Napoca altfel FOTO VIDEO | Constanța 100%
VIDEO FOTO Cum a fost prima plimbare cu roata ca la Londra din Constanța
Geniul lui Anghel Saligny a ieșit, din nou, la iveală
