Mi-am plătit azi impozitele locale: pe casă, pe mașină, taxa de salubrizare. Am făcut-o de acasă, de pe laptop, pe Ghiseul.ro, ca și în anii trecuți. Cred că a durat circa 30 de secunde.
Ca mine au procedat 44 de constănțeni, numai în prima zi de încasări a anului, adică 4 ianuarie. Foarte puțin, dacă luăm în calcul că în acea zi au achitat impozitele 1.953 de persoane. Majoritatea dintre ei au preferat să stea la cozi la ghișeele SPIT. 1.205 dintre ei, ca să fiu exact. Alții au stat la coadă la ghișeele Poștei Române. 569 au folosit o altă aplicație online, e-Tax, dezvoltată de SPIT, iat 89 au achitat la punctele deschise în punctele OMV/INMEDIO.
„Încasările din data de 4 ianuarie 2021 sunt în cuantum de aproximativ 889.000 de lei”, au precizat reprezentanții SPIT, iar modalitățile de plată pentru care cetățenii au optat, precum și numărul de tranzacții efectuate sunt următoarele:
| Modalitate de plată | Sumă încasată (lei) | Nr. tranzacții |
| Ghișee | 491.144 | 1.205 |
| Poșta Română | 8.026 | 46 |
| OMV / INMEDIO | 22.845 | 89 |
| e-Tax | 359.676 | 569 |
| Ghișeul.ro | 7.338 | 44 |
| TOTAL | 889.029 | 1.953 |
E drept, față de anul trecut, se constată o creștere importantă a celor care au folosit metode online de plată.
„Analizând încasările înregistrate în prima zi lucrătoare a anului trecut, se observă o creștere a acestora cu 35% prin intermediul aplicației E-Commerce și cu 66% a celor efectuate prin aplicația e-Tax Mobile. Vă mulțumim pentru decizia de a tranzita spre versiunea online a serviciilor noastre și vă invităm să utilizați numeroasele modalități de plată mai simple și rapide în vederea achitării obligațiilor fiscale datorate bugetului local.”, mai spun cei de la SPIT.
Corigenți la digitalizare
România rămâne printre statele UE cu cele mai slabe performanțe privind integrarea tehnologiilor digitale în economia națională, potrivit unui raport al Comisiei Europene. România ocupă locul 26 în UE la digitalizare, cu un scor general de 40 de puncte, ușor peste punctajele obținute de Grecia și Bulgaria, țări aflate pe ultimele două poziții.
Potrivit Comisiei, procesul de digitalizare a economiei României este întârziat în mare măsură de lipsa competențelor digitale, în condițiile în care aproape o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale la un nivel cel puțin elementar.
Indicele DESI 2020 este calculat pe baza statisticilor oficiale din 2019 și nu reflectă evoluțiile generate de pandemia de coronavirus. Totodată, punctajele pentru anii anteriori au fost recalculate, pentru a include gradul de acoperire a rețelelor de foarte mare capacitate (VHCN) fixe.
România înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea “Conectivitate”, ocupând locul 11 în rândul celor 28 de state analizate. DESI 2020 este ultimul raport care include și Marea Britanie.
Performanțele bune la capitolul conectivitate sunt datorate utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. Aproape jumătate (49%) din locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (cel puțin 100 Mbps), România situându-se pe locul 5 în UE.
„Utilizarea benzii largi a stagnat la 66% dintre gospodării pentru al treilea an consecutiv și se situează cu mult sub media UE de 78%. Concurența puternică bazată pe infrastructură înregistrată în România, în special în zonele urbane, se reflectă în indicatorii la care țara are rezultate foarte bune, și anume acoperirea rețelelor de foarte mare capacitate fixe (VHCN) și utilizarea serviciilor în bandă largă de cel puțin 100 Mbps (68% și, respectiv, 49%)”, potrivit raportului.
România a stagnat și în privința indicatorului de utilizare a serviciilor mobile în bandă largă, chiar dacă prețurile conexiunilor au scăzut considerabil, fiind printre cele mai mici din UE.
„Dacă analizăm toate coșurile de produse (fixe, mobile, convergente), România se clasează pe primul loc în UE în ceea ce privește prețurile pentru conexiunea în bandă largă. În ceea ce privește coșurile pentru serviciile mobile și convergente, aceasta se clasează în fruntea clasamentului, cu un indice de 97 și, respectiv, de 91. În ceea ce privește prețurile pentru rețelele fixe în bandă largă, România se situează pe locul al doilea în UE”, arată Comisia.
