Mănăstirea Colilia, prădată de hoți, are din nou generatoare. Și-a instalat și sistem de supraveghere video

În prag de iarnă, mănăstirea Colilia a rămas fără generatoarele de curent electric, după ce a fost călcată de hoți de două ori în decursul lunii octombrie. După ce cazul a fost mediatizat, credincioșii au sărit în ajutor măicuțelor și lucrurile par să se fi rezolvat.

„Gerul din inimile răufăcătorilor le-a lăsat pe maici în frig și întuneric, însă căldura sufletească a oamenilor cu dragoste de Dumnezeu și de semeni a biruit. În urma apelului umanitar, oameni de bine le-au ajutat pe maici și, acum, la mănăstire, sunt patru generatoare și un sistem de supraveghere video. Maica Rafaela, stareța mănăstirii, mulțumește din suflet colegilor jurnaliști și credincioșilor pentru mobilizarea și ajutorul acordat, și Poliției locale Cogealac, care se implică pentru recuperarea prejudiciului. Totodată obștea mănăstirii pomenește neîncetat la Sfântul Altar pe toți cei care și-au oferit sprijinul.”, au spus reprezentanții Arhiepiscopiei Tomisului.

De asemenea, duminică, 19 noiembrie, de la ora 8.30, Arhiepiscopul Tomisului va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea Colilia, așezământ monahal ce are hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”. Credincioșii vor putea cinsti moaștele sfinților: Pantelimon, Ap. Andrei, Zotic, Atal, Camasie și Filip, aduse de la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța.

Sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului amintește de momentul aducerii Fecioarei Maria la Templul din Ierusalim, când avea 3 ani, de către părinții ei, drepţii Ioachim şi Ana, împlinindu-și astfel făgăduința de a închina pruncul unei vieți sfinte în Dumnezeu. Fecioara Maria a fost întâmpinată de către Arhiereul Zaharia, cel care a condus-o în cel mai sfânt loc al Templului, Sfânta Sfintelor. Fecioara Maria a viețuit la Templul din Ierusalim timp de 12 ani, până la logodna cu Dreptul Iosif.

Sărbătoarea este atestată documentar din secolul VI, fiind inițial hramul bisericii ridicate de împăratul Iustinian la Ierusalim, lângă ruinele Templului. Ea s-a generalizat în Apus în secolul XIV.