Constănțenii s-au debranșat în număr foarte mare de la sistemul centralizat de încălzire, în ciuda procedurii greoaie și a piedicilor puse. S-a ajuns la un număr atât de mic încât se pune problema rentabilității întregului sistem.
În 2011, la RADET Constanța erau branșate 85.305 de apartamente din municipiu. Cifra era comparabilă cu cea din 2005, când erau 86.410 apartamente. Așadar, în șase ani s-au pierdut puțin peste 1.000 de abonați.
Din 2011 a început însă un declin abrupt: 2013 – 80.210 abonați, 2015 – 69.059, 2019 – 47.079, 2021 – 44.198 de apartamente.
A scăzut mult și numărul agenților economici branșați, de la 1.430 în 2011 la numai 946 în 2021.
Liviu Popa a declarat că la 1 septembrie 2022, sistemul centralizat are 1.134 de asociații de proprietari, cu un număr de 33.495 de apartamente.
Un sistem falimentar
Este viabil un sistem care are a pierdut jumătate din angajați? Un sistem bazat pe o electrocentrală proiectată să producă energie electrică, cea termică fiind produs rezidual, și care nu a mai produs curent de mulți, mulți ani? Evident că nu.
Acest lucru se vede și din cifre. Cei doi mari actori, Electrocentrale Constanța SA și RADET Constanța SA, au intrat în insolvență. Primăria a creat un SRL nou, pe structura fostului RADET, Termocentrale Constanța SRL. Nici aceasta nu a performat, dimpotrivă. La sfârșitul lunii august acumulare datorii de peste 57 milioane lei și a mai cerut împrumut de la constănțeni, prin consiliul municipal, încă 3 milioane.
Primarul Chițac se contrazice pe el însuși
Cu toate acestea, primarul Constanței a preluat proiectului fostului primar PSD, Decebal Făgădău, de înlocuire a conductelor și vrea să construiască un CET nou. Investițiile sunt imense. Se contrazice pe el însuși!
În campania electorală, Vergil Chițac publicase pe site-ul său un articol, cu date de la specialiști, pe propriul site, în care explica faptul că pentru municipiul Constanța nu un CET nou este soluția. Acum l-a șters (îl găsiți însă pe site-ul nostru, AICI).
În 2016, dar și în 2020, acesta prezenta, chiar pe site-ul său, soluțiile specialiștilor în domeniu, pe care le lăuda. Acestea nu prevedeau însă un nou CET și nici schimbarea conductelor, ci realizarea de centrale de cartier, mult mai ieftine și eficiente. Iată una din cele două propuneri popularizate de candidatul Chițac.
„Solutia schimbarii traselor de tubulaturi impreuna cu modernizarea CET ului este costisitoare si produce mult deranj in oras. Asadar, ar fi bine daca s-ar renunta la retelele de conducte prin care circula agentul termic. In felul acesta s-ar elimina energia necesara pentru pomparea agentului termic si lucrarile necesare in cazul aparitiei spargerilor sau deteriorarii izolatiei termice.In esenta lucrurile sunt foarte simple: fiecare bloc sau grupare de blocuri, depinzand de numarul de apartamente sau asezarea lor, va beneficia de cate o microcentrala alimentata cu apa si gaz si dotata cu un cazan pentru incalzirea apei si un sistem de pompare. Cazanul poate fi dublat pentru ca in caz de defectiune sa nu ramana nealimentate cu caldura pe timp de iarna apartamentele in care locuiesc copii mici sau batrani. Agentul termic va fi distribuit din coloana montata pe casa scarii in fiecare apartament iar contorizarea este foarte simplu de facut.”
Vă reamintim că autorizația de mediu a CET Palas expiră în mai puțin de un an și jumătate. Mai exact, pe 31 decembrie 2023. Este greu de crezut că va obține alta, ținând cont că vorbim despre un colos construit în 1970, iar tehnologia a devenit învechită.
Un comentariu la “Marea debranșare: jumătate din constănțenii racordați la sistemul centralizat de încălzire au dat bir cu fugiții în ultimul deceniu”