Cu ocazia împlinirii a 144 de ani de la revenirea Dobrogei statului român, Marian Crușoveanu, deputat PNL, a susținut, în Plenul Camerei Deputaților, o declarație politică.
Acesta spune că dacă e ceva ce a devenit emblematic la noi în Dobrogea, acela este respectul care există în modul de relaționare dintre oameni, dintre etnii.
„Am vorbit despre respect, mai ales că, în ultimii ani, tribuna Parlamentului României, a fost transformată adesea într-un ring de box. De aceea, consider că sunt binevenite câteva cugetări din folclorul turco-tătar, căci această instituție este inima democrației României, iar respectul față de om ar trebui să fie sacru. Aceste cugetări seamănă cu cele din folclorul românesc:
• Cine se scoală cu furie, se așază cu pagubă.
• Întâi gândește, apoi vorbește.
• Dă-i lapte celui care nu-ți dă apă.
• A explica ignorantului este mai greu decât a pune cămila să sară un șanț.
• Sângele nu se spală cu sânge, ci cu apă.
• La ce îi folosește ligheanul de aur celui care vomită sânge.”
În opinia liberalului, înțelepciunea populară venită din Dobrogea poate fi un ghid frumos pentru unii colegi din opoziție, care adesea sunt, în discursul lor, mânioși și departe de ceea ce așteaptă românii astăzi.
„Tăbăcesc limba română cu vorbe lungi, precum cojocarul tăbăcește pielea, doar că în urma lui rămâne un cojoc. În urma lor, cam nimic!”, a punctat Marian Crușoveanu.
În final, acesta le-a citit o întâmplare de-a lui Nastratin Hogea.
„Într-o zi, un poet i-a recitat acestuia câteva versuri pe care le scrisese.
Hogea a spus: Versurile tale nu au nici cap și nici coadă.
Poetul s-a supărat și a început să-l înjure pe Nastratin.
Nastratin i-a răspuns: Bravo! Pe cuvântul meu că înjurăturile tale sunt mai bune decât poezia!”
Concluzia liberalului:
„Parafrazând cele de mai sus, înjurăturile opoziției par a avea mai mult sens decât faptele lor pentru români.”
