Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, pe 19 decembrie 2022, anularea unei condamnări de trei ani şi patru luni închisoare primită de un fost şef de la Paşapoarte Dâmboviţa, implicat într-o reţea de traficanţi de migranți. Magistraţii au aplicat două decizii ale Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor.
Este vorba despre Şerban Dumitru (angajat în cadrul Serviciului de Evidenţă a Populaţiei Dâmboviţa şi fost şef al Serviciului de Paşapoarte Dâmboviţa), trimis în judecată în anul 2016 de DIICOT, sub acuzaţia că a falsificat acte de identitate româneşti în beneficiul unei grupări care aducea fraudulos în ţară migranţi de origine africană.
Condamnat în luna mai 2022 de Curtea de Apel Ploieşti la trei ani şi patru luni închisoare cu executare, fostul şef de la Paşapoarte a scăpat luni de dosarul penal, pe motiv că faptele s-au prescris.
De acuzaţii au scăpat alţi patru inculpaţi din acest dosar, respectiv Dănuţ Nicolae Moldovan, Ionuţ Ninel Răducanu, Ion Petrache şi Nicula Mihai Sandu, care primiseră la instanţa de fond condamnări între trei şi cinci ani închisoare pentru constituire a unui grup infracţional, facilitarea şederii ilegale în România, fals material în înscrisuri oficiale.
Potrivit deciziei instanţei, magistraţii au dispus încetarea procesului penal în acest dosar ca urmare a aplicării deciziilor nr.297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale a României şi deciziei nr.67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, care se referă la prescrierea faptelor.
Pe 26 mai, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018 – mai 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripţiei penale.
Ulterior, pe 25 octombrie, un complet pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că decizia Curţii Constituţionale privind prescrierea faptelor se aplică retroactiv, pe principiul legii penale mai favorabile.
Această decizie va afecta mii de dosare aflate pe rolul instanţelor sau în anchetă la procurori, iar inculpaţii vor scăpa de condamnare sau acuzaţii, ca urmare a prescrierii faptelor.
Potrivit DIICOT, începând cu anul 2012, pe teritoriul României s-a constituit o grupare condusă de congolezul Okombi Remy Fernand Oscar (decedat între timp), formată din cetăţeni români şi străini (de origine africană), care a racolat, îndrumat şi călăuzit persoane de cetăţenie congoleză şi de alte cetăţenii pe ruta Congo – Coasta de Fildeş – Uganda – România – statele vest europene (preponderent Franţa şi Belgia).
Membrii grupării procedau la introducerea ‘aparent legală’ a migranţilor în România prin obţinerea de vize emise de oficiile consulare şi ambasadele României din zona Africii, în baza unor invitaţii ale unor cetăţeni români sau conaţionali stabiliţi în România ori pentru participarea la diverse întruniri organizate pe teritoriul României.
Ulterior intrării în România, migranţii erau cazaţi în diferite locaţii din Bucureşti sau în zonele limitrofe, iar în perioada de şedere membrii grupului făceau demersurile necesare obţinerii documentelor de identitate româneşti falsificate care permiteau accesul liber pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene.
Gruparea obţinea documente de identitate false pentru migranţi, cu ajutorul unor funcţionari români, printre care şi Şerban Dumitru (angajat în cadrul Serviciului de Evidenţă a Populaţiei Dâmboviţa, fost şef al Serviciului de Paşapoarte Dâmboviţa).
După obţinerea documentelor de identitate româneşti falsificate, membrii grupării ar fi folosit două modalităţi de transport a migranţilor către vestul Europei.
Astfel, o parte dintre migranţi erau scoşi din ţară, în mod fraudulos, cu ajutorul unor documente false, prin frontiera de vest a ţării cu destinaţia Franţa şi Belgia. Altor migranţi, membrii grupului le achiziţionau bilete de avion pentru a se întoarce în ţările de origine, cu escală în Franţa. În aeroportul de escală, migranţii erau aşteptaţi de către alţi membri ai grupului, care le puneau la dispoziţie documente false necesare şederii pe teritoriul francez.
