Mihai Daraban, CCIR: „Marea Neagră este ca buzunarul mic de la blugi”

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a analizat activitatea Portului Constanța și perspectivele sale în emisiunea „Punctul pe i”, la Tomis TV. L-a comparat cu buzunarul mic de la blugi unde ții două fise: „Îl ai, bine, nu-l ai, blugii stau la fel pe tine.”

Acesta a răspuns inițial la întrebarea moderatorului, care a vrut să afle cum comentează faptul că Administrația Porturilor Maritime Constanța SA, care administrează portul, este cea mai profitabilă companie din județul Constanța.

Șeful CCIR a precizat că administrația are două surse de venit: taxele și chiriile din port, de la cheiaj până la chiria percepută de la operatori, și prin tăierea cheltuielilor de mentenanță, ca să ții portul în graficul din proiectul de funcționare.

„Îi dai comandantului de navă pe hărți că adâncimea e atât. Pentru aia trebuie să garantezi, pentru că omul își face pescajul și asieta în funcție de ce scrie pe hartă.”, spune el.

Recomandare: Portul Constanța avea 6 directori în vară. Acum a ajuns la 10

„Fondul Proprietatea sabotează orice lucrare de mentenanță”

„Portul nostru face profit și împarte și dividende. Portul nostru nu ar trebui decât să facă un euro profit, adică să-și acopere cheltuielile de funcționare, să nu se ducă la ministerul transporturilor să spună că nu are bani de salarii. Un euro profit, iar restul banilor trebuie să îi întoarcă, pentru că e administrator.

Fondul Proprietatea se duce în Consiliul de Administrație al portului și sabotează orice lucrare de mentenanță. E normal, ăia vor să vadă portul profitabil ca să-și împartă profit. Asta a fost cea mai mare gafă posibilă pe care a făcut-o Ludovic Orban în puținul lui timp în care a stat la ministerul transporturilor (n.r. să aloce 20% din acțiunile APMC către FP).

Din moment ce tu trăiești din taxe, cu tarife aprobate de minister, întoarce banii din taxare în infrastructura portuară, că-ți rupi mașina în port, TIR-urile nu au unde să parcheze, nu le-ai creat niște platforme. Ar trebui să arate ca un bibelou portul Constanța la ce venituri are.”, a spus Mihai Daraban.

Recomandare: Un proiect care ar aduce 68 de hectare noi României, în Portul Constanța, ignorat de toate instituțiile statului

Câte cutii cu banane sunt necesare pentru Marea Neagră

A dat exemplu molul 2. Statul l-a făcut cu bani de la Bank of Japan, după care a făcut o licitație internațională în care a participat Dubai World Port și Dragados din Spania. DP World a câștigat atunci licitația de operator de containere, a rămas și acum continuă să investească. Baza trebuie să o facă statul, nu poți să îl pui tot pe investitor.

„Trebuie să-ți cunoști foarte bine trecutul ca să știi ce te așteaptă în viitor. Să știți că Marea Neagră este văduvită de niște jucători economici la Marea Neagră care să conteze. Marea Neagră este o mare de by-pass, nu este o mare de tranzit. Cine intră în Marea Neagră are treabă în Marea Neagră și iese afară. E ca buzunarul ăla mic de la blugi, unde ții două fise. Îl ai, bine, nu-l ai, blugii stau la fel pe tine. Marea Neagră, din păcate, este înconjurată de țări foarte slabe economice. Noi nu avem un generator de trafic, gen Coreea de Sud, Japonia, Germania, care să-ți aducă trafic și să te agăți și tu, precum cocoșatul de gard, cum se spune. Gândiți-vă că înainte de războiul din Ucraina, Bulgaria avea 69 de miliarde PIB, România 255, Ucraina 155, deși are suprafața și populație de două ori mai mari, Rusia – 1.483, sub Coreea de sud cu vreo 170, și Georgia 15,8. Scot Turcia din ecuația Mării Negre, pentru că turcii, tot ce au economic, este la sud de Istanbul, în mările Marmara, Egee și Mediterană.

Să știți că dinainte de război erau niște probleme de „minimum quantity” care să treacă Bosforul. Adică, dacă nu aveai un număr critic de containere solicitate în Marea Neagră nu neapărat de Constanța, ci de toată țările de la Marea Neagră, vaporul nu trecea Bosforul. Zicea „vi le las la Salonic”, luați-le cu trenul sau cu camionul. Iată un exemplu exotic: dacă nu erau minim 60.000 de cutii de banane cerință la Marea Neagră, vaporul nu intra să descarce. Adică, noi nu suntem chiar mega atractivi, nu suntem chiar grădina Maicii Domnului. Nava petrolieră nu tranzitează Bosforul decât pe zi. Dacă ajungi la 5 după amiază, mai stai până a doua zi, iar statul e o cheltuială pentru o navă. Ai o navă mai lungă de 300 de metri, trebuie să iei remorchere în asistență. Merg pe lângă tine, nici nu te ating, dar le plătești. Marea Neagră riscă să devină nefrecventabilă dacă nu luăm măsuri.”, a mai spus președintele CCIR.

„Dunărea nu a suferit niciodată de secetă”

Cea mai importantă măsură este asigurarea fluenței mărfurilor pe ruta est – vest.

„Ai descărcat la Constanța, garantezi că faci zece zile până la Budapesta cu marfa, pe Dunăre. Nu-ți mai pui problema că e vară, că e iarnă, că e secetă. Și de la Shanghai la Constanța faci 25 de zile, dar sunt garantate.

Dunărea nu a suferit niciodată de secetă, mintea noastră a suferit de secetă. Apă în Dunăre e câtă vrei, problema este să regularizezi malurile, să le aduci la o dimensiune în care, în cel mai secetos sezon, tu să ai 2.50 metri adâncimea minimă garantată. Rezolvi și problema răcirii reactoarelor de la Cernavodă.”, a punctat Daraban.

Și a mai spus ceva îngrijorător referitor la debitul Dunării:

„Nu vorbesc ăștia în spațiul public, dar reactoarele 1, 2, 3 și 4 nu vor funcționa niciodată, la actualele debite ale Dunării.”

Emisiunea în care au fost făcute declarațiile poate fi urmărită AICI.