Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, i-a asigurat pe români că nu au de ce să-şi facă griji în privinţa extinderii conflictului, subliniind că nu există risc de război în România. NATO nu anticipează riscuri la adresa securităţii statelor aliate, în condiţiile în care peste 75% din forţele ruse sunt blocate în Ucraina şi suferă pierderi masive, iar „realitatea militară arată că Federaţia Rusă are dificultăţi şi este prinsă în această greşeală strategică masivă pe care a făcut-o”.
„Preşedintele (Vladimir) Putin trebuie să oprească războiul imediat, să retragă acum toate trupele ruse de pe teritoriul Ucrainei şi să se angajeze în discuţii diplomatice, cu bună credinţă, pentru o soluţionare paşnică şi politică a conflictului. Vreau să reconfirm faptul că NATO răspunde acestei crize cu viteză şi cu unitate”, a declarat Mircea Geoană în cadrul unui briefing online pentru jurnalişti români.
El a afirmat că ministrul ucrainean al apărării Oleksii Reznikov a participat prin teleconferinţă la reuniunea miniştrilor apărării din statele aliate şi a descris „în termeni extrem de puternici tragedia pe care o trăieşte poporul ucrainean, eroismul forţelor armate ucrainene, precum şi moartea şi distrugerea produsă de războiul ilogic şi barbar pe care Federaţia Rusă şi preşedintele Putin l-au dezlănţuit împotriva naţiunii ucrainene”.
„Sprijinim, şi statele aliate sprijină în mod bilateral, în mod semnificativ Ucraina cu echipamente militare critice în această perioadă decisivă. Astăzi miniştrii noştri au decis să continuăm să oferim sprijin deplin Ucrainei, inclusiv în zonă militară, susţinere financiară şi ajutorul umanitar de care este atât de multă nevoie. Aliaţi, inclusiv România şi partenerii NATO, găzduiesc milioane de refugiaţi ucraineni”, a mai spus înaltul oficial NATO, care a remarcat solidaritatea arătată de toţi românii faţă de refugiaţii ucraineni.
El a precizat că la summitul extraordinar de săptămâna viitoare, la care va participa şi preşedintele american Joe Biden, se va discuta „atât despre răspunsul nostru imediat, cât şi despre schimbările pe care trebuie să le facem pentru securitatea noastră pe termen lung”.
„Moscova nu trebuie să aibă nicio îndoială, NATO nu va tolera niciun atac asupra suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Aliaţilor. Am activat deja planurile de apărare pentru a proteja Alianţa, am crescut gradul de pregătire, am dislocat trupe de pe ambele maluri ale Atlanticului. Astăzi există (…) o sută de mii de militari americani în Europa, aproximativ 40.000 de militari sub comanda directă a NATO (…), majoritatea acestora pe partea de est a Alianţei, inclusiv în Marea Neagră, inclusiv în România, sprijiniţi masiv de forţe aeriene şi navale şi printr-o apărare antiaeriană ranforsată. Este un mesaj de descurajare extrem de important”, a subliniat Mircea Geoană.
„Cu peste 75% din forţele ruse blocate în Ucraina, şi suferind pierderi masive, nu anticipăm riscuri la adresa securităţii statelor aliate. Vom continua, bineînţeles, să fim vigilenţi, inclusiv pentru a evita riscuri de escaladare a conflictului, dacă nu prin intenţie, prin incidente sau accidente”, a dat el asigurări.
Geoană a afirmat că majoritatea forţelor ruseşti sunt blocate practic pe trei fronturi în Ucraina „şi acolo abia dacă au ceva succes”.
„Nu sunt elemente care să conducă la îngrijorări cu privire la un atac deliberat al Federaţiei Ruse împotriva ţărilor NATO. Nici în zona Mării Negre, nici în zona Mării Baltice. Nu avem astfel de indicii, iar realitatea militară arată că Federaţia Rusă are dificultăţi şi este prinsă în această greşeală strategică masivă pe care a făcut-o, atacând şi subestimând de fapt Ucraina”, a mai spus el.
În acelaşi timp, susţine Geoană, prezenţa şi postura NATO au crescut în mod semnificativ. „Este o disproporţie de forţe atât de evidentă între NATO şi Federaţia Rusă, mai ales în acest context, încât nu există indicii cu privire la o astfel de acţiune”, a subliniat secretarul general al NATO.
El a afirmat, în context, că este surprins să audă atât de multe comentarii în spaţiul public cu privire la un risc de război în România sau să vadă cozile de la paşapoarte.
„Nu sunt indicii cu privire la un astfel de risc. Dacă vedeţi mai multe forţe NATO în România sau pe flancul estic trebuie să vă spun că descurajarea este cea mai bună poliţă de asigurare. Şi acest lucru nu trece observat la Moscova sau la comandanţii militari ai Federaţiei Ruse – modul robust, vigilent şi proactiv în care NATO funcţionează”, a spus el.
Cu toate acestea, a dat asigurări Geoană, „dacă va exista un atac, atunci se activează tot ceea ce înseamnă planificarea NATO, care este la cheie. În clipa în care Consiliul Nord-Atlantic decide că articolul 5 este activat, în clipa respectivă comandanţii militari ştiu să facă din secunda zero tot ce au de făcut. Dar astăzi nu vedem astfel de riscuri.”
Pe de altă parte, chiar dacă în prezent nu se întrevede riscul unei extinderi a conflictului din Ucraina, securitatea europeană se confruntă cu o nouă realitate.
„Aşa că va trebui să regândim apărarea colectivă şi descurajarea atât în termeni imediaţi, cât şi pe termen mediu şi lung. Astăzi, comandanţii noştri militari au primit sarcina de a dezvolta opţiuni de întărire a posturii NATO în toate domeniile – terestru, aerian, maritim, dar şi cibernetic şi spaţial”, a subliniat Geoană.
În ceea ce priveşte dimensiunea terestră, noua postură a NATO va include forţe substanţial sporite în partea de est a Alianţei, inclusiv în România, „cu mai multe echipamente şi elemente de sprijin logistic prepoziţionate”.
În domeniul aerian această întărire presupune „mai multă forţă aeriană militară aliată şi apărare aeriană antirachetă integrată şi puternic consolidată”, iar în cel maritim „portavioane, nave, submarine, la niveluri de prezenţă şi vigilenţă sporite”.
Nu în ultimul rând, a subliniat el, această nouă realitate strategică va necesita şi investiţii.
„Am reconfirmat astăzi faptul că 2% din PIB trebuie să reprezinte minimul şi nu maximul cheltuielilor de apărare. Chiar astăzi ministrul apărării german a anunţat decizia guvernului de la Berlin de a aproba un fond suplimentar de 100 de miliarde de euro pentru investiţii dedicate modernizării forţelor armate ale Germaniei. Este un semnal importat, urmat şi de alţi aliaţi”, a spus Mircea Geoană.
