Specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) au fost chemați să efectueze expertize și în cazul unor descoperiri întâmplătoare, făcute de către diverse persoane în variate zone ale județului. Una dintre aceste descoperiri s-a dovedit a fi foarte importantă din punct de vedere științific, în același timp ea fiind și intens mediatizată pe plan regional și național sub denumirea de „Tezaurul de la Ciobănița”. Această așa numită „comoară” prezintă interes din punct de vedere istoric, arheologic și numismatic și urmează a fi valorificată științific de către specialiștii MINAC.
Povestea acestui Tezaur a început pe data de 20 ianuarie 2023, pe raza localității Ciobănița, comuna Mereni, județul Constanța. Cu ajutorul unui detector de metale, un grup de trei persoane a descoperit un tezaur monetar depus într-un vas ceramic. Așa cum se impune în astfel de cazuri, persoanele în cauză au solicitat imediat sprijinul autorităților abilitate iar la fața locului s-au deplasat imediat doi dintre specialiștii MINAC, care au preluat artefactul, acesta ajungând temporar în custodia muzeului din Constanța.
A fost demarată cercetarea temeinică și riguros științifică a vasului, aceasta fiind efectuată în perioada 25 ianuarie – 2 februarie 2023 de o echipă compusă din specialiștii Oana Grigoruță, Ingrid Petcu-Levei, Dan Vasilescu și Gabriel Mircea Talmațchi. Arheologii au desfășurat o amplă procedură de prelevare a pieselor depuse în vas, cu scopul de a analiza etapizat structura internă a acestuia.
Procedura a presupus stabilizarea vasului, fotografierea lui și a fiecărui strat de monede identificat, numerotarea și extragerea pieselor într-o ordine relevantă științific, fotografierea fiecărui obiect, prelucrarea preliminară a pieselor (înregistrarea datelor tehnice, identificarea sumară) și luarea măsurilor de conservare preventivă.
La finalizarea procedurii, s-a constatat faptul că tezaurul este alcătuit din 610 monede romane provinciale de bronz și cinci obiecte realizate din fier, întregi sau fragmentare. Majoritatea monedelor aflată în partea superioară a vasului se păstrează într-o stare de conservare relativ bună, pe când cele surprinse în partea inferioară au fost afectate mai mult sau mai puțin de prezența pieselor de fier.
Conform datelor preliminare, monedele se înșiră cronologic pe o perioadă de aproximativ 60 de ani, începând cu emisiuni ale împăratului Commodus (180-192) și încheindu-se cu emisiuni de la împăratul Gordian III (238-244). Cele mai multe dintre monede au fost bătute la Tomis (circa 90%), fiind însă înregistrate și emisiuni ale monetăriilor de la Histria, Callatis, Dionysopolis, Odessus, Marcianopolis, Nicopolis ad Istrum, Anchialus, Deultum și Hadrianopolis. De asemenea, se remarcă prezența aproape exclusivă a nominalelor de modul mare (pentassaria, tetrassaria).
Tezaurul numismatic de la Ciobănița reprezintă o nouă dovadă a bogăției patrimoniale dobrogene, ținutul dintre Dunăre și Mare fiind presărat de vestigii antice deosebite. Cu ajutorul acestor dovezi ale trecutului, descoperite pe șantiere arheologice sau întâmplător (de către civili), specialiștii pot obține informații deosebite cu ajutorul cărora recompun fragmente din istoria acestui teritoriu.
Totodată, în pofida muncii laborioase care o implică, specialiștii noștri vor face tot posibilul ca acest interesant tezaur monetar să poată fi văzut de către publicul iubitor de istorie în ultimul trimestru al acestui an, la sediul muzeului din Piața Ovidiu nr.12.
