Primele molecule noi de gaze extrase din Marea Neagră ajung la ţărm anul acesta, iar momentul este cheie în contextul în care piaţa duce lipsă acută de resurse, importurile şi preţurile fiind la un nivel istoric. Jumătate din gazele care vor ieşi la suprafaţă din proiectul de mică adâncime din Marea Neagră derulat de americanii de la Black Sea Oil and Gas (BSOG) vor fi achiziţionate de francezii de la ENGIE, grup care la nivel local este cel mai mare distribuitor de gaze.
La finalul acestui an, lucrările de la proiectul MGD (Midia Gas Development – Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia) din Marea Neagră vor fi finalizate, lucru care înseamnă că într-un moment extrem de tensionat al pieţei vor ajunge pe plan local cantităţi noi de gaze. BSOG îi are în spate pe americanii de la Carlyle, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume.
Proiectul MGD este primul proiect de explorare şi exploatare de hidrocarburi din Marea Neagră lansat în România după 1989. Proiectul MGD din portofoliul BSOG constă în săparea a cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana) şi un ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina. O conductă submarină de 126 de kilometri va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, până la noua staţie de tratare a gazelor din comuna Corbu, judeţul Constanţa.
„Proiectul BSOG este o mândrie, în proporţie de 85% este integral românesc. Tot ce înseamnă partea de execuţie de conducte, staţia de uscare de gaze, platforma de producţie totul este GSP (Grup Servicii Petroliere) integral, cu un număr limitat de subcontractori. Proiectul pentru comunitatea locală este un plus fantastic. Pentru energia românească va aduce în sistem acel un miliard de metri cubi de gaze. Sistemul energetic românesc are nevoie ca de aer de aceste gaze, mai ales dacă facem tranziţia din zona de cărbune pe gaze“, a spus recent Gabriel Comănescu, preşedintele Grup Servicii Petroliere, compania de proiect pentru construcţiile offshore de la proiectul MDG.
Capacitatea de producţie estimată va fi de 1 miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a circa 10% din consumul de gaze al României, existând deja un contract de vânzare a gazului pe 10 ani cu francezii de la ENGIE.
„ENGIE va achiziţiona gaze naturale din zăcămintele Ana şi Doina pe o perioadă de minim 10 ani, în conformitate cu legislaţia românească. Volumele contractuale preconizate la finalizarea proiectului reprezintă 0,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Gazele vor fi livrate la punctul de intrare Vadu în Sistemul Naţional de Transport al gazelor naturale din România“, a fost anunţul făcut de ENGIE la semnarea contractului.
Ulterior, francezii au precizat că obiectivul lor principal era de a comercializa şi de a utiliza o pondere importantă din aceste gaze pentru piaţa locală din România, nefiind al acel moment existent un plan pentru exportul cantităţilor. Compania nu a furnizat o actualizare a intenţiilor privind utilizarea noilor cantităţi de gaze până în acest moment.
Cert este că faţă de momentul semnării contractului, finalul anului 2018, piaţa s-a schimbat extrem de mult. Astfel, cuplarea preţului din producţia internă de gaze la preţul bursei de la Viena, acolo unde jocurile sunt făcute de Gazprom, fără stabilirea unui mecanism clar de protecţie a consumatorilor vulnerabili, expune România, în prag de sezon rece, la o creştere a facturilor de circa 80%. În această furtună, producţia internă continuă să scadă, consumul având o revenire peste aşteptări, lucru care nu dă timp pentru umplerea depozitelor pentru iarnă.
Sursa: ZF.ro
