ONG Mare Nostrum a finalizat centralizarea datelor privind cantitatea de deșeuri înregistrată pe 9 dintre secțiunile de plajă ale litoralului românesc, potrivit metodologiei europene. Concluzia preliminară este că plajele sunt mai murdare în acest an, decât au fost anul anterior.
Perimetrele de plajă monitorizate au fost în Vama Veche, Saturn, Tuzla, Eforie, Constanța, Mamaia, Năvodari, Corbu și Edighiol, ultimele având statut special, de zonă protejată. Acestea fac parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării.
De ce au intrat zone protejate în eșantionul de monitorizare?
Răspunsul este simplu. Cantitatea de deșeuri de pe litoralul românesc este în creștere, potrivit datelor obținute de specialiștii ONG Mare Nostrum în ultimii ani. Zone precum Edighiol, unde accesul este restricționat și impactul uman este mai redus, sau ar trebui să fie, oferă o imagine mai clară asupra situației reale a deșeurilor aduse de mare.
Câte deșeuri au fost identificate?
În sesiunea de monitorizare a deșeurilor din această toamnă au fost identificate 17.762 deșeuri din material polimeric artificial, cauciuc, material textile, hârtie, carton, lemn prelucrat, sticlă, ceramică, metal.
Cel mai murdar sector a fost cel din Constanța, cu 4613 deșeuri, urmat de sectorul din Năvodari (3932) și Mamaia Nord (2891). Potrivit ultimelor monitorizări, acestea sunt zonele care își dispută constant locurile 1,2 și 3 la acest capitol.
Și în această sesiune, elementele din material polimeric artificial (diverse varietăți de plastic) au predominat, reprezentând principalul deșeu. Aproape 87%, adică 15.391 elemente identificate au fost din plastic, ceea ce ne aduce cu un pas mai aproape de concluzia că în curând plajele românești vor fi înghițite de plastic.
De asemenea, în această sesiune au fost identificate peste 1320 de ambalaje, 609 paie și agitatoare pentru amestecul în băuturi, cu toate că acestea sunt interzise.
„Sperăm să observăm curând rezultatele implementării directivei europene prin care se interzice utilizarea obiectelor din plastic de unică folosință, să se mai reducă din cantitatea acestora pe plajele românești. Pe de altă parte, este însă posibil ca aceste rezultate să se vadă peste câțiva ani sau să fie înlocuite cu alte tipuri de deșeuri. ”, spune Angelica Paiu.
Mucurile de țigară rămân cel mai des întâlnit tip de deșeu
Dinamica tipurilor de deșeuri identificate pe litoralul românesc nu s-a schimbat deloc față de ultimele monitorizări. Mucurile de țigară reprezintă cel mai întâlnit deșeu pe plajele românești. Au fost identificate pe cele 9 porțiuni de plajă 10.323 elemente, adică 58% din totalul deșeurilor înregistrate în această sesiune.
„Cu toate avertizările noastre și eforturile depuse de operatorii de plajă în acest sens, plaja s-a transformat într-o mare scrumieră. Ceea ce nu înțelegem, de fapt, este că educația este esențială. Pentru a avea o țară europeană, este nevoie să ne comportăm ca atare: să aruncăm la coș, nu unde nimerim. Probabil că nimeni nu se gândește la faptul că odată aruncat în nisip, acel muc de țigară începe să elibereze toxine, care pot afecta un copil ce vine să se joace în nisip, de exemplu, în acel loc. Totul pornește de la lipsă de asumare și dezinteres total față de binele mediului și al celor din jurul nostru ”, spune Angelica Paiu
Nici din acestă monitorizare nu au lipsit măștile de unică folosință, sau alte elemente cu grad ridicat de risc, precum absorbante, ace, seringi, scutece, recipiente pentru medicamente și plasturi.
Per total, anul 2021 a cumulat, la nivelul monitorizărilor ONG Mare Nostrum 29.067 deseuri marine, eliminate de pe plajele românești. Numarul acestora este în creștere față de anul 2020, când au fost înregistrate 27.586 elemente în condițiile unei suprafețe mai mici monitorizate în acest an.
Din păcate ONG-ul nu a făcut analize la calitatea apei de mare in care turistii se imbăiază si din care, involuntar, mai iau o înghititură.
Prietenii (de la RAJA) stiu de ce.