Cine a ajuns azi în Portul Constanța, în special în zona sa de nord, a văzut o aglomerație mai mare decât niciodată, parcă. Sute de TIR-uri stăteau aliniate bară la bară, în așteptarea descărcării sau încărcării de marfă. Aceeași situația era și pe calea ferată.
„Portul Constanța este complet blocat. Nu se mișcă nimic. O situație ca azi nu a mai văzut.”, ne-a spus reprezentantul unui operator portuar.
Fotografiile care însoțesc acest articol, realizate azi, sunt elocvente.
Războiul din Ucraina a dus la creșterea traficului
Unul dintre motivele aglomerației este creșterea traficului cauzată de războiul din Ucraina. Vecinii noștri își tranzitează pe aici o bună parte din cereale, după ce porturile lor au fost și sunt bombardate de Rusia, care a impus și o blocadă asupra navelor comerciale ucrainene.
Așa se face că Portul Constanțaa a avut anul trecut una dintre cele mai semnificative creşteri în rândul porturilor europene, în funcţie de cantitatea de marfă manipulată, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Comparativ cu 2021, numărul de tone manipulate în 2022 a scăzut cel mai mult în portul elen Pireu (minus 8,8%), urmat de Bremerhaven din Germania (minus 8,6%) şi Valencia din Spania (minus 7,1%). În contrast, cele mai mari creşteri au fost în porturile: Gdansk din Polonia (40,3%), Cartagena din Spania (17,3%) şi Constanţa din România (15,2%).
În total, o cantitate de 3,48 miliarde tone de marfă a fost manipulată anul trecut în porturile din UE, în creştere cu 0,8% comparativ cu 2021 (3,45 miliarde tone). Perturbările din pandemie au dus la un declin de 7,3% în 2020 (comparativ cu 2019), dar 2021 (un avans de 3,9%) a fost un an cu evoluţii mai bune, datele arătând o redresare parţială faţă de 2019.
Ţările de Jos au rămas şi în 2022 cel mai mare transportator maritim de marfă din UE. Porturile din Ţările de Jos (Rotterdam, Amsterdam şi Zeeland) au manipulat 565 de milioane de tone de marfă, cu 9 milioane de tone mai mult decât în 2021, adică 16% din volumul total al mărfurilor manipulate anul trecut în UE.
Porturile Rotterdam (Ţările de Jos – 427 milioane tone), Antwerpen-Bruges (Belgia – 254 milioane tone) şi Hamburg (Germania – 103 milioane tone), toate aflate pe coasta Mării Nordului, şi-au menţinut anul trecut poziţiile de principale porturi ale UE, atât în funcţie de greutatea brută a bunurilor manipulate, cât şi de volumul containerelor mari manipulate în porturi, fiind responsabile pentru mai mult de o cincime din total (22,5%).
Profit record, investiții, nu prea
Problema principală nu este însă traficul, ci lipsa investițiilor. Experții au atras în mai multe rânduri atenție că Administrația Porturilor Maritime SA, care administrează portul, are profituri record, deși rolul ei este să administreze, nu să producă profit. L-am întrebat anul trecut pe președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, care a participat la o conferință de presă în Constanța, cum comentează faptul că cea mai profitabilă companie din județ este APMC.
„Este simplu, domnule Cristi Hagi. Dacă doar rupi facturi! Rupi facturi și în schimb ce faci? Uitați-vă cum arată drumurile în port… Nu ieși de pe o parte pe alta cu roți.
Știți bine că sunt unul dintre cei care m-am opus întotdeauna ca portul să dea dividende. Am explicat pe înțelesul unor premieri că portul este ca administratorul de scară de bloc, dar căruia nu-i merge liftul, are geamurile sparte pe casa scării, dar el face profit.
Portul Constanța ar trebui, efectiv, să aibă un euro profit, să-și plătească salariații, să nu ceară de la minister, și toți banii să-i întoarcă în infrastructura care să deservească portul, că de aia este administrație: administrează cheurile, administrează adâncimile.
Întrebați-i pe cei de la Autoritatea Navală Română câte nave se pun pe uscat acolo unde se știe că este adâncimea din hartă. Vă pun eu, sunt multe, dar se merge blat. Nu se spune. Se pun nave pe uscat în portul Constanța la dane unde comandatul vine cu asieta făcută, cu pescajul făcut de acostare, el știe că acolo sunt 8 metri, dar de fapt se duce cu 7,50.
Portul Constanța trebuie să întoarcă bani, în străzile din Portul Constanța, care sunt la pământ. Să creezi flux pentru TIR-urile acestea de cereale, să le ascunzi, să le scoți din drumurile principale din port, că nu mai trec nici pompieri, nu mai trece nimeni de TIR-urile de cereale. Ai atâtea enclave de teren al nimănui, care poți să-l oferi într-o concesiune, să intre într-un flux cât de cât dirijat, dar dacă se dau dividende“, a declarat Mihai Daraban.
Acționar majoritar al APMC este statul român, prin Ministerul Transporturilor, cu 80% din acțiuni. Restul de 20% sunt ale Fondului Proprietatea.
Soluțiile CNAPMC nu sunt eficiente
Pentru a încerca să rezolve problema aglomerației, CNAPMC, condusă acum de Florin Vizan, a anunțat că miile de tiruri încărcate cu cereale ucrainiene vor intra de în Portul Constanța doar pe bază de programare electronică. Companiile de transport din toată ţara îşi pot face o programare de acces pentru maşinile cu marfă, astfel încât şoferii să ajunga exact când soseşte şi vaporul la încărcat. Administraţia Portuară încearcă să deblocheze în acest fel traficul de marfă la cheiurile de încărcare-descărcare. Doar că socoteala din online nu se potriveşte tot timpul cu realitatea. Chiar în prima zi, siteul s-a blocat, iar aplicaţia nu a mai funcţionat. „Lipsa angajaţilor, echipamentele insuficiente şi uneori condiţiile meteorologice duc la situaţii în care trec chiar zile bune până ca tirurile să intre la descărcat. Operatorii portuari par depăşiţi de numărul mare de autocamioane.”, a remarcat și presa centrală.
Promisiunile lui Grindeanu și pozele lui Cîrjaliu
Aglomerația teribilă din zonă a ajuns de mai multă vreme și în atenția ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, vice-președinte PSD, care anunța, pe 7 iulie 2022, identificarea a două suprafeţe de teren care pot fi utilizate ca parcare pentru TIR-urile care blochează acum Portul Constanţa. Ministrul a cerut managementului Portului să prezinte „un calendar asumat” pentru realizarea unei parcări de mare capacitate.
„Au fost identificate soluţii rapide pentru blocajul tirurilor din Portul Constanţa! În urma discuţiilor, de astăzi, dintre delegaţia Ministerului TransporturiIor şi directorul general al Portului Constanţa, Florin Goidea, cât şi în urma deplasării în teren, s-au identificat două suprafeţe în interiorul Portului care pot fi utilizate ca spaţii de parcare pentru tiruri în vederea defluirii traficului”, a anunţat Sorin Grindeanu.
Ministrul Transporturilor a solicitat şi „un calendar asumat” pentru o nouă parcare de mare capacitate.
După numai 8 zile, parcarea era gata. De parcă ar fi fost vorbiți, nu alta, ar spune gurile rele. APMC a anunţat că noua parcare pentru TIR-uri din zona Poarta 9 a Portului Constanţa. O parcare pe o suprafaţă de 34.000 de metri pătraţi care urma să fluidizeze traficul.
„Au fost finalizate lucrările de amenajare a noii parcări destinate TIR-urilor, aceasta fiind operaţională şi pregătită să preia din camioanele care sosesc în port cu marfă. Parcarea este situată în interiorul portului Constanţa, în zona Porţii 9, şi are o suprafaţă de 34.000 metri pătraţi. Aceasta va determina fluidizarea traficului de camioane în port şi evitarea aglomerărilor la porţile de acces în port”, a transmis CN APMC.
CN APMC a transmis, vara trecută, printr-un comunicat de presă, că parcarea are o suprafaţă de 34.000 de metri pătraţi şi va determina fluidizarea traficului de camioane în port.
În scenă a intrat și primarul din Agigea, Maricel Cîrjaliu, trimis în judecată de procurorii DNA.
„După finalizarea execuției parcării pentru TIR-uri din zona Poarta 9 a Portului Constanța, ieri am primit în vizită de lucru pe domnul George Vișan, director comercial C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța. Vizita sa a avut ca scop identificarea unui nou amplasament în vederea amenajării celei de-a doua parcări, destinată autovehiculelor de mare tonaj, care să ajute la fluidizarea traficului și evitarea aglomerărilor la porțile de acces în port. Împreună am reușit să identificăm câteva variante de locații urmând, ca după o analiză în amănunt, conducerea C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța să întreprindă acțiunile necesare pentru realizarea noului obiectiv. Continuăm să construim ÎMPREUNĂ.”, spunea Cîrjaliu.
A trecut un an și jumătate, iar situația s-a agravat, în loc să se rezolve.
V-ar putea interesa și:
Portul Constanța nu este pregătit pentru sfârșitul războiului din Ucraina
În Portul Constanța, directorii au salarii mai mari decât președintele României
