Prefectul Constanței, Ioan Albu, gafează grav și în scris, nu numai oral.
După ce s-a făcut de râs în întreaga țară, pentru că de-abia a reușit să citească un mesaj de pe foaie, reprezentantul în teritoriu al Guvernului Dăncilă a demonstrat că scrie precum citește.
Într-un mesaj postat pe pagina sa de socializare, acesta reușește să facă mai multe gafe impardonabile.
De exemplu, prefectul face un dezacord între subiect și predicat, greșeală elementară.
„Premierul Romaniei, doamna Viorica Dancila, alaturi de Permierul Estoniei, domnul Juri Ratas au calatorit…”
Subiectul este „doamna”, iar „alături de” este complement, nicidecum parte a unui subiect multiplu. Așadar, verbul corect este „a călători”, căci ne referim la doamnă, la singular. Nu-i mai spunem domnului prefect ce fel de complement, ca să nu-l ia durerea de cap.
De asemenea, prefectul trebuia să știe că, potrivit gramaticii limbii române, funcțiile și calitățile (oricât de importante), se scriu cu literă mică. De exemplu: avocat, cancelar, deputat, domn „domnitor”, general, han, ministru, pașă, prefect, premier, președinte, primar, prim-ministru, principe, rege, secretar de stat, senator, sultan, șah, voievod, vodă. Recomandăm o lectură a DOOM (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române), pentru alte reguli utile. Așadar, „premier”, nu „Premier”.
O a treia greșeală: prefectul nu știe cum se scrie corect numele premierului Estoniei, dar nici numele capitalei țării acestuia. Pe premier îl cheamă Jüri Ratas, nu Juri Ratas, iar capitala este „Tallinn”, nu „Tallin”. Nu ne-ar plăcea ca estonienii, de pildă, să scrie „Costanța” în loc de „Constanța”, nu-i așa? Dar, dincolo de acest lucru, să scrii corect numele capitalei premierului care te vizitează este un gest de respect pentru tine însuți, în primul rând.
Apropo, se spune „aeroportul”, nu „aeroporul”, așa cum a scris domnul Albu.
Mai lipsește câte o virgulă (de exemplu, după „weekend”, pentru că este complement circumstanțial de timp antepus verbului regent, și după „Ratas”, pentru a izola apoziția), un alineat, dar deja devenim pretențioși. La fel de pretențioși am putea fi catalogați dacă l-am ruga pe domnul prefect să spună „sfârșit de săptămână” în loc de englezescul „weekend”, pentru că, în opinia noastră, reprezentantul Guvernului României ar trebui să folosească, în comunicările publice, limba română. Sau dacă l-am ruga să scrie cu diacritice.
Cireașa de pe tort vine la final: un pleonasm de toată frumusețea.
„Relațiile bilaterale dintre cele două țări”.
„Bilateral” înseamnă: 1. care are două părți (sau laturi) opuse, simetrice. 2 Care se referă la cele două părți (laturi) simetrice ale unui întreg.
Reamintim că, recent, Dragoș Pătraru, realizatorul emisiunii „Starea Nației”, de la TVR, l-a criticat în termeni extrem de duri, dar și amuzant, pe prefectul județului Constanța, pe care l-a numit „o mândrețe de prost”.
Pătraru a prezentat imagini de la Ziua Constanței, unde prefectul a urcat la microfon și a citit câteva cuvinte de pe o foaie. Sau, mai bine, spus, a încercat să citească.
„Doamne! Ăsta e prefectul Constanței? A fost condiție la concurs să fii analfabet? Ce mândrețe de prost! Deci domnul prefect, da? Adică, așa cum se spune, reprezentantul Guvernului în teritoriu. Doamna Dăncilă, cred că sunteți atât de mândră de el, nu? Cum citea el de pe hârtiuța aia împiedicat, așa, ca la carte. La clasa I, copiii citesc mai cursiv”, a spus Dragoș Pătraru.
Ne-am gândit că mesajul de mai sus nu a fost scris de prefect, ci de un colaborator sau angajat. Acest lucru nu reprezintă însă nicio scuză pentru prefect, care, prin publicarea pe pagina sa, și-l asumă.
