Primăria Lumina a plătit 320.000 de lei în dosarul carierei de la Sibioara, unde un teren a fost retrocedat în mod scandalos.
Banii reprezintă daune morale și materiale și au ajuns la beneficiarii retrocedării carierei. Plata are o bază legală însă: o decizie a instanței civile, din anul 2019, care obliga Comisia Locală Lumina și Comisia Județeană de stabilire a dreptului de proprietate asupra pământului să achite în solidar daune morale și materiale de aproximativ 140.000 de euro. Beneficiare sunt Elena Mitrofan, o bătrână din comuna Mihail Kogălniceanu, și descendenții unei verișoare a acesteia, frații Constantin și Valeriu Muscalu. Instanța a decis că aceștia au suferit prejudicii morale și materiale, prin faptul că s-au judecat mai mulți ani pentru a beneficia de efectele unei decizii definitive de retrocedare a unui teren de 20 de hectare, din care aproape o treime se suprapune peste amplasamentul carierei de la Sibioara.
Comisia Locală Lumina, condusă de primarul Ioan Roman, a plătit anul trecut cei 320.000 de lei, negociind puțin suma. Ar fi putut acționa pe cale penală, a preferat să plătească. Edilu a imputat plata unor funcționari ai Primăriei Moștenitorii au de primit o sumă similară de la Comisia Județeană din cadrul Prefecturii Constanța.
Cazul retrocedării de la Sibioara a fost dezgolit de secrete de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României, care a emis, în toamna lui 2019, un raport devastator referitor la modul cum s-a retrocedat cariera.
Vă prezentăm, mai jos, firul evenimentelor și al ilegalităților.
SC Somaco Construct desfășoară activități miniere în zonă din anul 2001, în baza unei licențe emise de statul român, prin Agenția Națională a Resurselor Minerale. Activitatea de minerit începuse în anul 1968, de către întreprinderea de stat IPMC, privatizată ulterior și devenită, în 2003, Somaco Construct SRL. În anul 2005, firma este cumpărată, cu 4 milioane de euro, de către Comprest Util SRL, companie deținută de Grigore Comănescu și atunci, și acum.
„La momentul cumpărării, s-a realizat un audit complex, care a asigurat cumpărătorul că investiția este certă, în baza garanțiilor legale și constituționale”, se arată în raportul comisiei senatului.
În 2005, în acest caz apar niște persoane fizice reprezentate de avocatul Ionel Hașotti, fratele fostului parlamentar Puiu Hașotti. Iată ce notează comisia:
„În anul 2005, știind că nu au vocație succesorală față de bunicul lor Nicolae Sandu Tudorancea, întrucât erau excluse de la moștenirea acestuia (dezbătută în anul 1945, conform chitanțelor și consemnărilor din registrele agricole datate 1948/1949), doamnele Mitrofan Elena și Mitrofan Margareta, reprezentate de av. Hașotti Ionel, prin notificarea nr. 2117, au solicitat Primăriei comunei Lumina, în calitate de succesoare ale defunctului Nicoleta Sandu Tudorancea, restituirea în natură a terenului în suprafață de 20 hectare – carieră piatră de granit, situată în sat Sibioara, județul Constanța constituind lotul 7.”
Rețineți așadar ce spune comisia în chestiunile prealabile: „erau excluse de la moștenire”.
Autoarele notificării depun și câteva înscrisuri: un contract de asociere din anul 1908 și un act de concesiune din 1915, dar și o declarație notarială prin care doi martori confirmă că „Nicolae Sandu Tudorancea a avut 20 ha carieră de piatră”.
Comisia Senatului observă un aspect relevant: acești martori, care aveau la momentul decesului lui N.S. Tudorancea între 10 și 11 ani, omit să menționeze anul în care defunctul a avut în patrimoniul său terenul în discuție.
Terenul se retrocedează în baza Legii 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și cele forestiere.
„Este inexplicabil motivul pentru care reprezentanții Comisiei Locale de Fond Funciar Lumina și ai Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate, nici în procedura administrativă, nici în procedura judiciară finalizată prin decizia civilă nr. 925/1008 și nici în procedura judiciară finalizată prin decizia civilă nr. 271/2019 nu au observat că notificarea viza restituirea unui imobil cu destinație carieră, situație în care legea reparatorie era Legea nr. 10/2001, iar nicidecum Legea 1/2000.”, notează Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului României.
Comisia spune că avocatul doamnelor, pentru a eluda dispozițiile Legii 2001, și-a întemeiat acțiunea în justiție pe alte legi, dar că acest lucru „nu poate justifica neobservarea de către reprezentanții Comisiei Locale de Fond Funciar și ai Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate a faptului că, raportat la categoria terenuri indicat în notificarea, declanșarea fazei administrative s-a realizat cu nerespectarea termenului prevăzut sub sancțiunea de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent”.
Tudorancea Nicolae a murit în 1942. Cele două comisii erau obligate de lege să vadă dacă, în 1945, avea calitatea de proprietar deposedat. N-au făcut-o. Ar fi descoperit că acesta a avut 7 copii și că există chitanțe prin care s-a achitat taxa de succesiune și prin care se poate vedea că moștenirea acestuia a fost acceptată de fii săi. Acest lucru este consemnat în înregistrările din registrul agricol din anii 1948 – 1949.
Comisia Locală Lumina, trebuie spus, a respins notificarea nepoatelor lui Tudorancea Nicolae, tocmai pentru faptul că, pentru că a murit în 1942, nu putea avea calitate de proprietar deposedat în baza legii 187/1945 de reformă agrară. De asemenea, Muscalu Margareta avea doar calitatea de moștenitoare a lui Tudorancea Aurel, iar Mitrofan Elena avea doar calitatea de moștenitoare a lui Tudorancea Tudor, doi dintre fiii care dezbătuseră deja succesiunea bunicului solicitantelor.
„Avocatul verișoarelor Mitrofan Elena și Muscalu Georgeta, folosindu-se de trei chitanțe, a indus în eroare instanța de judecată susținând că aceste chitanțe sunt de natură a proba că moștenitorii lui Tudorancea Aurel ar fi achitat impozitul aferent pe terenul în suprafață de 20 ha revendicat. În realitate, chitanțele depuse de avocatul petentelor reprezentatul contravaloare taxă de PAZĂ, respectiv taxa de PĂȘUNAT ISLAZ, taxe ce se achitau până în anul 1989 de către deținătorii de animale pentru scoaterea la păscut a animalelor deținute pe islazul comunal accesibil tuturor locuitorilor unei comune”, se arată în raportul comisiei.
Avocatul petentelor este, vă reamintim, Ionel Hașotti. Despre el spune Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții a Senatului a României că a indus în eroare instanța.
În 2008, Judecătoria Constanța admite (?!) plângerea formulată de Mitrofan și Muscalu. Nu vede niciun impediment de retrocedare, deși era vorba de o carieră pe care se desfășurau activități miniera în baza unei licențe de exploatare, care, potrivit legii, nu pot fi retrocedate. La fel s-au retrocedat și pășuni, dar și drumuri de exploatare.
Pe 13 decembrie 2018, Comisia Senatului a decis că titlul de proprietate emis în anul 2016 a fost emis cu încălcarea prevederilor legale în materie.
Comisia mai spune că avocatul Ionel Hașotti, deși cunoștea că vechiul amplasament era și este o exploatarea privind resursele naturale, „a indus în eroare Tribunalul Constanța, susținând în pledoaria sa din 2 septembrie 2008 că <<terenul nu are niciun fel de opreliște la restituire. Nu există nicio dovadă de exploatare de piatră>>”.
Cu toate acestea, același avocat a înaintat în instanță o solicitare prin care solicita obligarea Comisiei Locale și a Comisiei Județene de Fond Funciar la plata în solidar a 468.833 de euro daune morale datorate de lipsa de folosință asupra terenului pe care se află cariera de piatră!
Membrii comisiei Senatului au găsit o mare vină în tot ceea ce s-a întâmplat unor prefecți care s-au perindat pe la conducerea instituției.
Aceștia afirmă că sub conducerea lui Eugen Bola, Prefectura/Comisia Județeană a trimis mai multe adrese Comisiei Locale Lumina, somând-o să declanșeze punerea în posesie, conform deciziei civile din 2008. Reprezentanții Comisiei Locale refuză, motivând că există o hotărâre a Comisiei Județene din 2011 care împiedică punerea în posesie.
„Pentru a înlătura acest impediment, dl. Eugen Bola, cu încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. 6 teza 1 din Legea 554/2004, a adoptat hotărârea nr. 49/20.03.2013 prin care a revocat Hotărârea 266/2011”, spun experții Senatului.
Cireașa de pe tort vine din partea prefectului Adrian Nicolaescu. În 2016, acesta emite un titlu de proprietate pentru clienții avocatului Ionel Hașotti, însă nu conform amplasamentului stabilit în 925/2008.
„Pentru interdicția legală de retrocedarea a carierelor, dl. Prefect Nicolaescu nu a găsit soluții”, arată raportul.
Soluția era una procedurală și la îndemână. La mintea cocoșului. Prefectul, care știa că exploatațiile miniere în exploatare nu se pot retroceda, putea înainta plângere penală instanțelor pentru a clarifica modul cum s-a ajuns aici.
„Prin acest act, moștenitorii au primit dreptul de proprietate asupra unui teren care face parte din cuprinsul perimetrului minier Sibioara II – Valea cu Izvorul, teren exceptat prin lege de la retrocedare. De asemenea, drumurile de servitute au fost incluse în suprafața predată moștenitorilor”, se arată în raportul comisiei.
Documentul arată că titlul de proprietate a fost emis cu încălcarea dispozițiilor legale doar pe numele Mitrofan Elena, nepoata lui Tudorancea Nicolae, și a strănepoților din partea fiului Aurel Tudorancea, Muscalu Valeriu și Muscalu Constantin, deși Tudorancea Nicolae a avut 7 copii și, conform chitanțelor prin care s-a achitat taxa de concesiune, moștenirea sa a fost acceptată de fii săi.
„Există suspiciuni rezonabile că titlul de proprietate a fost emis în fals, în condițiile în care, la momentul emiterii, Comisia Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Pământului Constanța – prezidată de Prefectul Județului Constanța – avea deplina prezentare a faptului că Mitrofan Elena și mama comoștenitorilor Muscalu Constantin și Muscalu Valeriu nu erau surori, ci verișoare. Muscalu Margareta, în calitate de descendentă directă a lui Aurel Tudorancea, o excludea de la moștenire pe Mitrofan Elena”, se arată în raport.
De asemenea, membrii Comisiei Județene știau, la momentul emiterii actului, că Muscalu Margareta primise deja, în baza legilor retrocedării, toată moștenirea de la tatăl său, în baza unei cereri formulată de aceasta în 1998!
„Astfel, există suspiciuni rezonabile că titlul de proprietate a fost emis cu încălcare prevederilor legale în ceea ce privește atât autorul, cât și moștenitorii, respectiv au fost încălcate art. 8 alin 2 și 13, alin 1 și 2 din Legea nr. 18/1991”, se arată în raport.
Toate aceste lucruri erau bine cunoscute membrilor Comisiei Județene. Ce face Prefectura? În august 2016, inițiază o acțiune în instanță pentru anularea titlului de proprietate nr. 6315 din 8877/10.06.2016. O face pentru a afla adevărul? Comisia Senatului este categorică:
„Această acțiune a Prefecturii Constanța a fost una pur formală, reprezentanții instituției neprezentându-se la termenele de judecată și promovând tardiv calea de atac”.
Prefectul Nicolaescu știa de toate aceste potlogării. Avea chiar actul care arăta că Tudorancea murise în 1942, avea documente de la Arhivele Naționale care dovedeau o dublă reconstituirea dreptului de proprietate.
„Prefectului îi revenea obligația de a sesiza organele de urmărire penală „DE ÎNDATĂ” ce a luat cunoștință despre săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia își îndeplinește sarcinile”, spune comisia.
După Nicolaescu a venit la Prefectură Ioan Albu, fiul lui Gheorghe Albu, alt liberal de frunte, ca Eugen Bola. Și acesta putea – și era obligat de lege – să pună capăt cazului. A formulat apel, dar a făcut-o tardiv, ca și predecesorul său. Coincidență? Nu credem.
Fosta echipă din Prefectura Constanța, condusă de prefectul Dan Jeacă și subprefectul Ionuț Done, avea șansa să facă ce scrie în raport. În loc să facă asta, nu s-a prezentat la procese, ba chiar, mai mult, ar fi încercat să pună în încurcătură comisia Senatului, neducând la timp și/sau corect documentele solicitate.
