Primarul din Constanța atacă Opera din Cluj: „E finanțată din banii noștri, ai tuturor, nu este normal”

Primarul din Constanța, Decebal Făgădău, a declarat că nu este normal ca opera din Cluj să fie finanțată de la București, din banii noștri, ai tuturor.

Decebal Făgădău, care este și președintele Organizației Municipale a PSD Constanța, a făcut afirmațiile într-o conferință de presă în care a abordat mai multe teme, inclusiv întâlnirea de la București, la care au participat circa 30 de primari din orașe importante ale României, unde s-a dezbătut modul în care Guvernul împarte banii în teritoriu. Deși primarul din Arad, Gheorghe Falcă, a declarat, la Realitatea TV, că orașul Constanța este cel mai lovit de măsurile PSD, primarul din Constanța l-a contrazis, într-o conferință de presă. A recunoscut însă ceea ce Constanța 100% a scris în urmă cu câteva zile, că orașul a pierdut circa 70 de milioane de lei în urma reducerii cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%, dar susține că reducerea este benefică pentru economie și că banii vor fi recuperați, prin noile măsuri fiscale ale Guvernului Dăncilă, în doi, maximum trei ani.

În acest context, a vorbit și despre cât este de nedrept ca municipiul Cluj Napoca să aibă o operă finanțată de la București.

„Guvernul condus de alianța PSD – ALDE este un guvern care dorește să facă descentralizare cu adevărat, pentru că sunt multe inegalități la nivel național. Un municipiu așa cum este municipiul Cluj-Napoca, după ce a dirijat multe din resurse, pe vremea guvernării domnului Emil Boc, către zona Cluj, în infrastructură, în garanții de stat și așa mai departe, a avut grijă să transfere către autoritatea centrală alte cheltuieli, cum ar fi cultura. De exemplu, Opera din Cluj e finanțată de la București, adică din banii noștri, ai tuturor, ceea ce nu este normal, pentru că, pe de altă parte, Muzeul de Artă din Constanța, care, din punctul meu de vedere, depășește orice muzeu de nivel național, este finanțat din bugetul consiliului local, adică din banii autorităților publice locale. Tocmai de aceea, se va face o echilibrare la nivelul întregii țări a surselor și cheltuielilor, cu alte cuvinte a banilor și responsabilităților autorităților locale.”, a spus Decebal Făgădău.

În fraza de mai sus, primarul Constanței a comis mai multe erori: unele neintenționat, probabil, altele, însă, mai grave, menite să ascundă câteva lucruri și concluzii pe care o să vă rog să le trageți voi.

În primul rând, cheltuielile cu opera din Cluj nu au fost transferate de la Cluj la București de către Emil Boc sau în timpul mandatului acestuia. De fapt, ca să fi exacți, în Cluj există două opere, Opera Națională Română și Opera Maghiară, ambele finanțate de către Ministerul Culturii.

„Opera Națională este finanțată de la București încă de la înființare, din 1919, nu din vremea lui Emil Boc”, ne-a spus Claudiu Pădurean, unul dintre cei mai experimentați jurnaliști din Cluj-Napoca.

În Cluj-Napoca există și o Filarmonică de Stat, care este finanțată de către Consiliul Județean Cluj. De fapt, iată AICI lista cu toate instituțiile de cultură din Cluj. Are cinci pagini.

Faptul că aceste trei instituții nu aparțin de primărie nu îl împiedică pe primarul Emil Boc să le ofere bani pentru diverse proiecte. Unul dintre cele mai frumoase, pe care mi-ar plăcea mult să îl văd copiat în Constanța, este Opera Aperta. De patru ani, unele dintre cele mai frumoase spectacole de operă se montează în aer liber. Peste 100.000 de spectatori au asistat, pe parcursul acestor ani, în Piața Unirii și Parcul Central din Cluj-Napoca, la opere precum „cuceritoarea comedie romantică Elixirul dragostei a compozitorului belcantist Gaetano Donizetti sau dramatica poveste a prințesei chineze Turandot, așa cum a surprins-o Giacomo Puccini în ultima dintre capodoperele sale.”

O fi frumos? Merită și Constanța?

Opera din Constanța, decapitată de PSD

Dar haideți să vedem cum stau lucrurile în Constanța. Teatrul Național de Operă și Balet (TNOB) Oleg Danovski din Constanța este în subordinea… Ghiciți, vă rog! Ei bine, este în subordinea Ministerului Culturii, deci este plătit de la București, din banii noștri, ai tuturor. O fi normal? Ne aducem aminte însă că TNOB nu a fost tot timpul în subordinea ministerului, ci s-a aflat în subordinea Consiliului Județean Constanța, pe când acesta era condus de Nicușor Constantinescu, fostul șef de partid al lui Decebal Făgădău. S-a tăiat în carne vie atunci, 292 de salariați au fost dați afară. Pentru a supraviețui, aceasta a fost preluată de către ministerul Culturii, condus de un membru al UDMR. Un român de etnie maghiară a salvat opera din Constanța. Și acum, așa cum precizam, aceasta este în subordinea Ministerului Culturii. Filarmonică nu mai există.

În treacăt, precizăm că în Cluj se dorește construirea unui centru cultural imens, în valoarea de aproape 70 milioane euro. Lucrările, ce-i drept, cam bat pasul pe loc, dar pași concreți au fost făcuți anul trecut. Centrul va adăposti și filarmonica.

Cine plătește pentru Muzeul de Artă

A doua eroare pe care a făcut-o primarul din Constanța este faptul că Muzeul de Artă din Constanța aparține de consiliul local. O eroare făcută din grabă sau neatenție, este evident că primarul știe că muzeul cu pricina este finanțat de către Consiliul Județean Constanța (care, de altfel, tot autoritate locală este, nu centrală).

Apropo, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli al instituției pe 2018, Muzeul de Artă Constanța are venituri totale în valoare de 1.823.728 lei din care 70.000 de lei sunt venituri proprii. Din aceste venituri proprii, 26.000 de lei reprezintă contravaloarea taxei de intrare. La capitolul „Alte venituri”, apare și un „proiect municipiul Constanța”, în valoare de 15.000 de lei. Subvențiile de la CJC sunt de circa 1.73 milioane lei, ceea nu reprezintă foarte mult pentru un județ de talia Constanței. Cheltuielile Muzeului de Artă Populară Constanța sunt de 1.823.728 de lei, din care cheltuielile cu salariile înseamnă 997.172 lei, iar voucherele de vacanță înseamnă 37.700 de lei. Capitolul „încălzirea, iluminat și forță motrică” înseamnă 180.503 lei, iar la capitalul „alte bunuri și prestări servicii pentru întreținere și funcționare” sunt alocați 444.660 de lei. Instituția este condusă de reputatul om de cultură Doina Păuleanu, apreciată la nivel național, scriitoare talentată și, recent, cetățean de onoare al județului Constanța.

Cluj, „cultura proiectelor”

Clujul este diferit de Constanța din punct de vedere cultural. Diferit în bine și nu pentru că opera aparține de Ministerul Culturii. În Cluj, spune ziaristul Claudiu Pădurean, vorbim despre o „cultură a proiectelor”, nu despre o direcție de cultură a primăriei care lucrează, ca bugetarii, de la 8.00 la 16.00.

„Vrei să faci un festival? Foarte bine, fă-l! Vii la primărie și depui un proiect bun și îl faci. De ce să plătești 12 luni o echipă, dacă se lucrează numai 2-3 luni la acest proiect? Cu restul de bani mai faci unul. Primăria acoperă 90% din fonduri, restul de 10% sunt acoperiți de mediul privat, și atunci comunitatea are sentimentul de implicare în acel eveniment, de ownership, de asta au succes evenimente precum TIFF, Untold, Electric Castle, Jazz in the Park, etc. Avem cel mai mare festival de film, cel mai mare festival de jazz din țară, cel mai mare festival muzical, pentru că nu există o instituție în care există un director care vine la serviciu în fiecare dimineață și care are secretară și consilier. Oamenii vin, îi scriu proiectul, câștigă bani dacă e bine scris și respectă legea, dacă nu, nu câștigă. De ce să faci Direcția Untold în Primărie? Ar fi aberant! Să depună oferte cu prețul cel mai mic Armin van Buuren, Tiesto și Afro Jack”, spune Claudiu Pădurean.

Acesta subliniază că în Cluj-Napoca, primăria se implică însă în multe alte proiecte culturale. De exemplu, Casino Centru de Cultură Urbană, o clădire de secol XIX, pe care primăria a reabilitat-o cu fonduri europene și care poate fi închiriată, pentru acțiuni culturale, cu prețuri foarte mici sau gratis. Acolo au loc concerte, dezbateri, expoziții de artă, uneori concomitent.

La fel este și cu Bastionul croitorilor, o parte din vechea cetate a Clujului, reabilitată. Primăria organizează cadrul, conținutul este creat de către artiști și/sau studenți. Claudiu mai vorbește despre Fabrica de Pensule, (care este chiar o fostă fabrică) un spațiu independent de artă contemporană în Cluj-Napoca, un spațiu colectiv cu un program constant în domenii precum artele vizuale, artele spectacolului, mediere și educație artistică, formare culturală. La fel și fosta fabrică Tehnofrig, care a fost transformată într-un spațiu cultural.

191 de proiecte culturale finanțate de Primăria Cluj

Un număr de 191 de proiecte culturale şi de tineret au beneficiat de sprijin în anul 2018, în valoare de peste 11,6 milioane de lei. Da, ați citit bine: o sută nouăzeci și unu. Finanțarea de la municipalitate a urmărit să subvenționeze sectorul cultural independent – ONG-urile locale și să susțină financiar proiecte specifice ale instituțiilor culturale importante din oraș.

Mai mult, pentru acest an, Primăria Cluj a anunțat că se pot depune deja proiecte culturale, începând cu data de 6 februarie. Puteți citi AICI anunțul.

În Constanța, anul trecut s-au organizat circa 20 de evenimente, inclusiv cele gastronomice. Pentru anul acesta, nici măcar nu s-a pus problema deschiderii unei sesiuni de finanțări. Parcă e o diferență, nu?

Primăria Cluj finanțează și două case de cultură. Inutil să mai spunem că, în Constanța, casa de cultură, care ține de sindicate, a ajuns magazin de vânzare de textile și, din când în când, cuib pentru maneliști și iubitorii de bingo.

Cultura produce bani

Cluj investește în cultură și pentru că aceasta produce bani.

„Emil Boc nu a transferat nimic de la Cluj la București în ceea ce privește cultura. Cultura la Cluj produce bani, nu înghite bani. Veniturile pe care le generează TIFF pentru comunitatea locală sunt mai mari decât cheltuiala pe care o face primăria. Acesta e rolul culturii. Marea Britanie câștigă mai mulți bani din impozitele pe drepturile de autor generate de albumele Beatles decât pe toată industria siderurgică din Manchester. Cam aceste e și la Cluj impactul Untold-ului. Când vin o grămadă de oameni care îți cheltuie bani, tu încasezi impozite. La Cluj cultura generează mai mulți bani decât consumă. Investești mai mult, generezi mai mult”, a spus Claudiu Pădurean.

Boc a început proiectele altora

Acesta mai spune că Emil Boc nu a adus proiecte de infrastructură în Cluj, cât timp a fost primar.

„Ce a făcut? A continuat lucrările la Autostrada Transilvania, pe care le începuse Adrian Năstase, în iunie 2004. Ce a făcut? A continuat Consiliul Județean lucrările la centura Vâlcele – Apahida, pe care o începuse Tăriceanu? Guvernul a contribuit cu o sumă mică de bani la Cluj Arena, care a ieșit mult mai ieftin decât Arena Națională. Investiția era începută de Consiliul Județean Cluj. La Craiova a fost făcut 100% cu bani guvernamentali, aici guvernul a avut o contribuție minoritară, a finanțat cea mai mică parte. Boc a finanțat o mică bucată de șosea care leagă zona industrială, Bulevardul Muncii, de centura Vâlcele – Apahida. Asta e marea realizare. În rest, a continuat niște proiecte începute de alții”, a subliniat Claudiu Pădurean.

Dacă vorbim de subvenții de la București, trebuie să amintim că sumele cele mai mari nu se duc în cultură, ci, de exemplu, pentru subvenționarea gigacaloriei sau funcționarea Metrorex. Este corect ca locuitorii din Constanța să plătească pentru ca bucureștenii să plătească mai puțin când folosesc metroul, ar putea să se întrebe, poate pe bună dreptate, primarul Constanței.

Revenind la cultură, îmi aduc aminte că în 2016 scriam câți bani aloca Primăria Constanța pentru cultură. 3 lei și 10 bani pe an pe cap de locuitor. În Sibiu, suma era de 221,49 de lei. Citiți AICI textul. Nu am reluat calculele, pentru că sunt sigur că voi găsi aceleași diferențe. Diferențe dureroase pentru un om care iubește Constanța.

O să închei text cum o făceam în 2016, cu vorbele lui Sergiu Celibidache:

Fără ea suntem robi.