Primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac, le va propune consilierilor locali, în ședința care va avea loc pe 28 decembrie, majorarea impozitului pe clădiri pentru mai multe imobile neîngrijite de proprietari.
Unul dintre proiecte prevede „majorarea cu 300% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2020, pentru imobilul situat în municipiul Constanța, str. Dianei nr. 1, actuala Gheorghe Dumitrașcu, proprietatea SC Vega Turism SA, ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită”.
La adresa respectivă se afla o clădire simbol a Constanței, Casa cu lei.
Acționar principal la Vega Turism SA este, potrivit Confidas.ro, GVC Investment Company Limited, cu sediul în Cipru (47,3%). Al doilea cel mai important deținător de acțiuni este omul de afaceri Gabriel Valentin Comănescu (24,91%).
Adversarii politici au spus, mult timp, că Vergil Chițac ar fi „omul lui Comănescu”. Tema a fost preluată agresiv în ultima campanie electorală de fostul primar, Decebal Făgădău.
Ținând cont de știrea aceasta, decideți voi dacă avea dreptate.
Iată și alte proiecte de hotărâre asemănătoare?
- Proiect de hotărâre privind majorarea cu 400% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2020, pentru imobilul situat în municipiul Constanța, stațiunea ”Mamaia”-discotecă piscină și castel, proprietatea SC Light System SRL, ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită;
iniţiator: primar Vergil Chițac
-avize Comisiile de specialitate nr. 1 și nr. 5
- Proiect de hotărâre privind majorarea cu 300% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2020, pentru imobilul situat în Constanța, str. Nicolae Titulescu nr. 7, proprietatea SC Consal Trade SRL, ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită;
iniţiator: primar Vergil Chițac
-avize Comisiile de specialitate nr. 1 și nr. 5
- Proiect de hotărâre privind majorarea cu 300% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2020, pentru imobilul situat în municipiul Constanța, str. Ștefan cel Mare nr. 84, proprietatea doamnei Nibi Ana Brândușa, doamnei Rădulescu Adriana, doamnei Ciobanu Florentina, doamnei Nibi Mioara, doamnei Stűhler Mirela Nicoleta, domnului Rădulescu Cristian, domnului Sobieschi Petru, domnului Sobieschi Cătălin Petru și domnului Sobieschi Florin Teodor, ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită;
iniţiator: primar Vergil Chițac
-avize Comisiile de specialitate nr. 1 și nr. 5
- Proiect de hotărâre privind majorarea cu 300% a impozitului pe clădiri, începând cu anul 2020, pentru imobilul situat în municipiul Constanța, str. Nicolae Titulescu nr. 9, proprietatea SC DGN-ROMAG SRL, ca urmare a constatării stării tehnice de clădire neîngrijită;
iniţiator: primar Vergil Chițac
-avize Comisiile de specialitate nr. 1 și nr. 5
Istoria Casei cu lei
Casa cu lei, realizată în stilul Neorenaşterii italiene și cu elemente neoclasice, a fost ridicată de armeanul din Constanţa, Dicran Emirzian pentru familia sa. La un moment dat, Dicran Emirzian a decis să închirieze locuinţa lui Lazăr Munteanu, un magistrat pasionat de artă, care făcea parte din celebra familie Kalinderu şi care a fost prieten cu mulţi pictori români importanţi. Acesta şi-a expus la parterul casei o impresionantă colecţie de artă, care putea fi admirată din stradă de către trecători.
Clădirea de la malul mării a fost construită după planurile arhitectului român, Ion Berindei, între anii 1895 şi 1898, dovadă fiind elementul unificator: prezenţa necontenită a leilor. Numele clădirii provine de la existenţa celor patru lei sculptaţi pe coloanele de susţinere ale imobilului
Casa cu lei a devenit, după primul război mondial, pentru scurt timp sediu de bancă (în anul 1921), iar în casă a locuit Bebi Emirzian, fiul lui Dicran, până în 1941, când s-a mutat la Bucureşti. Imobilul a avut apoi mai mulţi chiriaşi, iar în 1950 a fost naţionalizat. În anii ’70, Casa cu lei a trecut printr-un proces de restaurare, fiind transformată într-un restaurant celebru la vremea aceea, care a funcţionat până în primii ani după Revoluţia din 1989.
Faţada principală spre strada Dianei este reprezentată prin cele patru coloane de ordin colosal, cu socluri înalte de piatră. La partea superioara a fiecărei coloane prin amplasarea câte unui leu din piatră s-a realizat un efect arhitectonic aparte conferind construcţiei originalitatea despre care amintim aproape de fiecare dată când este vorba de această clădire. Latura sud-vestica (dinspre port) si cea răsăriteană se întregesc în păstrarea echilibrului arhitectural prin câte două balcoane dispuse marginal la primul etaj.
Intrarea principală se află pe o platformă supraînălţată faţă de nivelul străzii care esta deservita de o platforma ce obligă la o anume degajare faţă de volumele comune ale străzii. Deşi limitat ca suprafaţă, balconul semideschis astfel creat oferă senzaţia pătrunderii într-un edificiu ce se detaşează de comunul citadin. Capitelurile din piatră sunt decorate sub cornişă pe console, cu ove, brâu cu frunze de laur, volute, palmete, frunze de acant si cactus, susţinând patru lei, aşezaţi la rândul lor pe socluri înalte.
Clădirea impresionează prin arhitectura impunătoare, bine conservată ce opreşte lumina la diversele ore ale zilei prin detalii fascinante. Stilistic, clădirea aparţine eclectismului, specific secolului al XIX-lea. Principiul acestui stil este acela de alegere a elementelor din componenţa clasicismului, a renaşterii şi a barocului, combinându-le într-o nouă sinteză, niciodată aceiaşi.
