Ioana Chicet-Macoveiciuc, în vârstă de peste 40 de ani, o cunoscută autoare de cărţi pentru copii şi blogger de succes, sub numele Prințesa urbană, a emigrat.
Anunţul l-a făcut pe pagina sa de Facebook, prin intermediul unui video de puţin peste 5 minute în care a explicat de ce părăseşte România şi cum a ales să-şi crească copiii în Olanda.
„În momentul în care o să urc acest clip pentru voi noi vom fi deja în avion, pentru prima oară în viaţa noastră cu bilet doar dus. Ne-am hotărât să plecăm după mulţi ani în care am făcut tot ce-am putut să contribui la schimbarea lucrurilor care atât de tare mă întristează şi mă frustrează şi mă supără aici. Din păcate nu mai am resurse, am obosit şi nici nu cred că vreo schimbare importantă se va mai întâmpla pe parcursul vieţii mele. Sigur că plecăm mai mult pentru copii, dar nu vreau să fiu ipocrită, aşa că o să recunosc că plec în primul rând pentru mine, pentru noi. Cred că avem dreptul să trăim liniştiţi, fără să ne enervăm de zeci de ori pe zi din lucruri care nu ţin de noi şi oricât am face noi eforturi ele nu se vor îmbunătăţi în viitorul apropiat. E o decizie la care am ajuns cu multă-multă tristeţe, pentru că avem atât de mulţi oameni dragi aici, locuri dragi, am construit atâta“, li s-a adresat scriitoarea celor peste 240.000 urmăritori ai săi.
„Ne-am decis în aprilie 2020, în septembrie 2021 a venit și oferta de job și de atunci ne tot pregătim, organizăm.”, a mai spus aceasta.
Vă recomandăm și: De ce Olanda și România sunt pe două planete diferite (plus câteva sfaturi practice)
Prințesa urbană a postat pe blogul său și primele impresii din noua țară.
„Am sosit aici de vreo 30 de ore și mă simt de parcă sunt pe altă lume. Aproape totul e atât de diferit!
Este atât de mult verde, deși temperatura nu e cu mult mai ridicată ca în România. Sunt multe animale, e atât de curat, de limpede totul, aerul e curat, se aud păsări de dimineață până seara, oamenii sunt rumeni în obraji și senini, salută, m-a salutat toată lumea care mi-a ieșit în cale, mulți copii, aproape toată lumea pe biciclete.
Când citesc ce mai scriu unii, că e plin de perverși, de pedofili, că e dezmăț, Doamne, cât îmi doresc ca acei oameni să vină aici, să stea aici câteva zile, să se plimbe, să meargă aici la cumpărături… E păcat că atât de mulți oameni se tem de personaje imaginare, lucrurile aici sunt de fapt simple. Criminalitatea e zero.
Acum patru ani și două zile, prietena noastră a murit înjunghiată de soțul ei, pentru care avea ordin de restricție. București.
Cu doi ani înainte, altă prietenă a murit născând, au trecut cinci ani și încă nu s-a finalizat ancheta. Constanța.
Oho, și ce listă lungă am cu lucrurile pe care le urăsc pentru că ne-au gonit de-acasă. Dar nu e timpul pentru ea acum.
Sunt liniștită, deși da, m-a durut (a câta oară de când sunt pe internet, de 15 ani) și m-a surprins să văd câtă ură și suferință (că doar merg mână-n mână) există degeaba. Un om anunță pe pagina lui că emigrează, pentru el și familia lui. Un milion de străini sar cu furcile. 🙂 Makes sense.
În orice caz, aici e liniște. A fost și soare azi.
Copiii s-au jucat. Sofia a găsit o cârtiță.
Am petrecut mult timp selectând gunoaie. Învățăm din mers.
M-am plimbat. Am desfăcut cam jumătate din cutii.
Știu că aveți multe întrebări. Eu am și mai multe.”
Vă recomandăm și:
La șapte metri sub nivelul mării
Sursă foto: Facebook/Prințesa urbană
la nici 3 luni de la emigrare, deja se plictisește. E prea liniște, pace și bun simț pe acolo. Din lipsă de ocupație, se apucă să filmeze pe pod, imbrăcată regal cu un electrocasnic…ce nu face omul pentru puțină atenție. Râdem, glumim dar e trist să fii așa dependent de atenția și validarea celorlalți. Asta devine lumea în care trăim – un loc plin de oameni absorbiți de sine, de fapt asta e ce permitem noi să devină prin consum de astfel de conținut. Generațiile viitoare se vor uita cu rușine la epoca modernă – aceasta perioada „hei, ia uita-ti-va la mine”, „e totul despre mine”…oameni care fac, cumva sa fie totul despre ei si se asigura ca o lume intreaga ii vad, aud. Poate e doar o etapă și va trece, dar acest personaj a fost așa dintotdeauna și cu cît lumea o hrănește cu atenția lor, tot mai mult se „desfășoară”. Doar că, prin țări mai civilizate, atât nativii cât și imigranții, nu vor găsi nimic interesant în astfel de comportamente…maxim o vor privi două secunde (nerostind ce le trece prin cap, cum fac eu acum) și vor trece mai departe, cum e de fapt, normal și de bun simț