Privatizarea lacurilor și a Mării Negre, pe masa președintelui României

Pe masa președintelui Klaus Iohannis a ajuns spre promulgare un proiect care poate schimba România, așa cum o cunoaștem. În rău. Este vorba despre introducerea în circuitul civil al cuvetelor lacurilor și a cuvetei mării. Practic, putem vorbi de o privatizare a acestora.

Știrea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât prezentul a adus amenințarea secetei, iar viitorul este sumbru. ONU a avertizat, recent, că la nivel global, nevoia de apă urmează să crească cu până la 55% până în 2050. Problemele au apărut deja. Mai multe localități din România au deja apă cu porția. Furnizarea a fost raționalizată din cauza secetei. State precum Israel au pus la punct adevărate minuni tehnologice pentru a desaliniza apa și a o trimite pe tot teritoriul țării. Deși pare incredibil pentru o țară care are jumătate din sol secetos, Israelul e independent în ceea ce priveşte cantitatea de apă, indiferent când și cât plouă. România, care este binecuvântată din acest punct de vedere, dar dă cu piciorul la ce are.

Legea a fost adoptată

În acest context, Camera Deputaților a adoptat, la data de 29.06.2022, Legea acvaculturii. Aceasta a fost trimisă la data de 04.07.2022 Președintelui României spre promulgare.

Scopul aparent al actului normativ îl constituie dezvoltarea sectorului acvaculturii, scopul real, deconspirat de chiar expunerea de motive, îl constituie introducerea în circuitul civil al cuvetelor lacurilor și a cuvetei mării, bunuri ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice, conform art.136 din Constituție.

Specialiștii consultați de noi sun că proiectul de act normativ legiferează prejudicierea intereselor funciar patrimoniale ale statului român, prin derogări de la dispozițiile art.136 alin.(3) din Legea Fundamentală, norme care, în domeniul apelor, sunt transpuse în art.1 alin. (2) din Legea apelor nr. 107/1996, potrivit cărora: „Apele fac parte din domeniul public al statului.“ și în art. 3 alin. (1) din aceeași lege, potrivit cărora: „Aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor(…).“

Concluzia expusă este confirmată de următoarele dispoziții cuprinse în proiectul de lege privind acvacultura: art. 2 lit.c) art.4 alin.(2) lit.a-c) și r), art.7-9, art.14 alin.(7), art.38 alin.(2) și art.53 alin.(7).

Două concluzii

Din analiza coroborată a normelor precizate se desprind următoarele concluzii:

1. Bunurile ce fac obiectul exclusiv al domeniului public al statului, prin declarația Constituției și a Legii nr.107/1996, respectiv cuveta mării și zona costieră, bazinele hidrografice, inclusiv cele care potrivit art.3 și 4 din Legea nr.107/1996 constituie monopol strategic de interes național, precum și zona de siguranța a lacurilor (malurile), pot fi ”desemnate” prin hotărâre de guvern, adoptată la propunerea Agenției Naționale pentru Pescuit si Acvacultură, drept zonă de acvacultură. (art.7, 8 și 9 din proiect).
2. Odată desemnate drept zonă de acvacultură,  bunurile ce fac obiectul exclusiv al domeniului public al statului în trec în domeniul privat al statului” (art.14 alin.7) și pot face obiectul unor contracte de vânzare sau concesiune directă.

Mecanismul din spatele legii

Legea această ridică și problema rațiunii de a fi a Autorității Naționale Apele Române. ANAR este entitatea desemnată de statul român ca autoritate responsabilă de calitate apei, printr-o directivă europeană. Prin legea aceasta, însă, Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură (ANPA) poate spune că un lac e bun pentru acvacultură și trece automat din domeniul public în privat, apoi îl poate vinde prin licitație directă, iar cei care cumpără, dacă apreciază că nu mai pot face acvacultură, îi pot schimba destinația.

Președintele a atacat un OUG similar la Curtea Constituțională

Probabil că președintele României va sesiza atât evidenta lipsă de oportunitate a legii, cât evidenta neconstituționalitate a acesteia. Acesta a mai atacat la Curte Constituțională. Ordonanța de Urgență 85/2016, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura. Șeful statului a sesizat aspecte de neconstituționale, iar sesizarea sa a fost admisă. În sesizare a subliniat că nu se pot face concesiuni directe și că prin legea pescuitului nu se pot face derogări de la legea Apelro. (detalii AICI).

Articolul a fost publicat și în SaptamanaFinanciara.