Ministerul Energiei a transmis marţi la Banca Europeană de Investiţii primele aplicaţii pentru finanţarea din bugetul Fondului pentru Modernizare a nouă proiecte strategice în sectorul energetic, cu un cost de investiţie de peste 693 milioane euro, conform unui comunicat al ministerului.
„În contextul legislativ european privind combaterea schimbărilor climatice şi tranziţia energetică în scopul creşterii nivelului de ambiţie pentru reducerea emisiilor, a creşterii ponderii surselor regenerabile de energie, a măsurilor de eficienţă energetică şi a nivelului de interconectivitate a reţelelor electrice, conform obiectivelor asumate în Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), care reprezintă angajamentul României la efortul comun de îndeplinire a obiectivelor europene din domeniul energiei şi climei stabilite pentru anul 2030. Ministerul Energiei în calitate de autoritate competentă pentru gestionarea şi derularea Fondului pentru modernizare, a transmis către BEI, prin intermediul platformei aferente, 9 propuneri de proiecte pentru finanţare din Fondul pentru modernizare, cu un cost de investiţie total de peste 693 milioane euro, din care peste 492 milioane euro au fost solicitaţi din Fondul de Modernizare”, se menţionează în comunicat.
Este vorba despre un proiect aparţinând CNTEE Transelectrica S.A. – Noua Linie Electrică Aeriană (LEA) 400 kv d.c. Constanţa Nord – Medgidia Sud; CAPEX total (fără TVA) 22,992 milioane euro, reprezentând integral costuri eligibile, şi opt proiecte aparţinând Complexului Energetic Oltenia, CAPEX total (fără TVA) 670,8 milioane euro, costuri eligibile 469,562 milioane euro.
- Constanța: angajatori mulți, salarii mici
- Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței: „Va trebui să învăţăm să trăim cu preţuri mari la energie. Când vine ploaia, nu o poţi opri, dar poţi să deschizi umbrela”
Cele opt proiecte ale CE Oltenia vizează: construirea unui parc fotovoltaic pe halda Bohorelu – UMC Jilt (CAPEX 18,476 milioane euro/costuri eligibile 12,933 milioane euro); construirea unui parc fotovoltaic pe halda exterioară cariera Pinoasa – UMC Pinoasa (CAPEX 68,432 milioane euro/costuri eligibile 47,902 milioane euro); construirea unui parc fotovoltaic pe halda Rovinari Est (CAPEX 104,090 milioane euro/costuri eligibile 72,863 milioane euro); construire unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenuşă şi zgură închise din SE Isalniţa (CAPEX 76,331 milioane euro/costuri eligibile 53,432 milioane euro); construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenuşă şi zgură închise din SE Rovinari (CAPEX 73,125 milioane euro/costuri eligibile 51,188 milioane euro); construirea unui parc fotovoltaic pe depozitele de cenuşă şi zgură închise din SE Turceni (CAPEX 100,582 milioane euro/costuri eligibile 70,407 milioane euro); construirea unui parc fotovoltaic pe halda interioară din cadrul carierei Tismana 1 – Roşia-Rovinari (CAPEX 114,406 milioane euro/costuri eligibile 80,084 milioane euro) şi construirea unui parc fotovoltaic pe halda interioară din cadrul carierei Tismana 2 – Roşia – Rovinari (CAPEX 115,358 milioane euro/costuri eligibile 80,75 milioane euro).
Ministerul Energiei subliniază că implementarea proiectului „Noua Linie Electrică Aeriană (LEA) 400kv d.c. Constanţa Nord – Medgidia Sud” va contribui la securitatea, flexibilitatea şi adecvanţa Sistemului Energetic Naţional, oferind premisele punerii în funcţiune a unor noi capacităţi de producţie de energie din surse regenerabile.
„Pentru a putea înlocui rapid capacităţile închise de cărbune, energia regenerabilă trebuie să joace un rol cheie în susţinerea obiectivelor naţionale de decarbonizare şi în conformitate cu recomandările specifice fiecărei ţări. Proiectele aferente beneficiarului CE Oltenia S.A., menţionate mai sus, transmise spre finanţare din Fondul pentru modernizare, răspund obiectivelor din Planul Naţional pentru Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC) de reducere a emisiilor pentru 2030, de creştere a ponderii de energie din surse regenerabile şi de înlocuire a cărbunelui în mixul energetic, constituind un pas determinant şi necesar în procesul de reorganizare al CE Oltenia. De asemenea, punerea în aplicare a acestor investiţii se încadrează în ţinta Acordului de la Paris privind neutralitatea climei până în 2050, deoarece conduce la reducerea emisiilor de carbon şi a consumului de energie primară prin producţia de surse regenerabile”, se precizează în comunicat.