Pronunțarea în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu, a fost amânată pentru 27 mai 2019, adică la o zi după alegerile europarlamentare.
În primă instanță, Liviu Dragnea a primit 3 ani și 6 luni de închisoare.
DNA a cerut, însă o pedeapsă mai mare, orientată spre medie.
Decizia amânării a fost luată de judecătorii ICCJ după o zi în care DNA şi-a retras cererea prin care a ridicat două excepţii de neconstituţionalitate, iar avocaţii liderului PSD au ridicat mai multe excepţii de neconstituţionalitate, solicitând amânarea procesului. Dragnea nu a fost prezent la termenul de luni, el fiind aşteptat la sediul Instanţei Supreme de un grup de susţinători.
Adrian Toni Neacşu, unul dintre avocaţii din procesul liderului PSD, declara, la termenul precedent, că este puţin probabil ca instanţa de judecată să se pronunţe înainte de soluţia CCR privind completurile de trei judecători. Toni Neacşu susţinea că, dacă se dă o soluţie în dosar înainte ca CCR să se pronunţe, decizia Curţii Constituţionale nu va mai putea influenţa în niciun fel decizia instanţei deja definitivă. Luni, CCR a amânat decizia pentru 5 iunie şi tot luni Toni Neacşu a cerut amânarea procesului după această dată.
După o pauză pentru a analiza cererea de amânare şi excepţiile invocate, instanţa a decis continuarea procesului.
DNA a cerut aplicarea unor pedepse spre limita medie, nu spre minim, aşa cum a apreciat instanţa de fond.
În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual,
Magistraţii instanţei supreme au finalizat în 14 septembrie 2018 motivarea deciziei de condamnare a lui Dragnea, arătând că, prin influenţă şi putere, Dragnea a determinat-o pe fosta directoare a DGASPC Floarea Alesu să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu.
„Înalta
Curte, în opinie majoritară, apreciază că în cauză din coroborarea
probelor administrate rezultă faptul că inculpatul Dragnea Nicolae Liviu
a fost cel care, cu intenţie, folosindu-se de influenţă, autoritatea şi
puterea conferită de funcţiile deţinute – preşedinte atât al
organizaţiei judeţene a PSD Teleorman, cât şi al Consiliului Judeţean
Teleorman – a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea să săvârşească
infracţiunea de abuz în serviciu”, arată magistraţii Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.
Magistraţii mai arată că „în reuşita
demersului său infracţional inculpatul Dragnea Nicolae Liviu s-a
folosit, deliberat, de ascendentul moral pe care-l avea faţă de
inculpata Alesu Floarea”.
În 21 iunie 2019, liderul PSD, Liviu
Dragnea, a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu
executare în acest dosar, pentru instigare la abuz în serviciu. El a
fost achitat pentru infracţiunea de fals intelectual.
Suspendarea
executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul
”Referendumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite,
rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu
executare.
Decizia nu a fost luată în unanimitate de către
magistraţi, existând şi o opinie separată de achitare a lui Liviu
Dragnea pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu.
În
cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, s-a constatat
încetarea procesului penal şi s-a aplicat o amendă administrativă de
1.000 de lei.
Ceilalţi inculpaţi în acest dosar au primit
închisoare cu suspendare, cu excepţia fostului director executiv al
DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, condamnată la trei ani şi şapte luni de
închisoare cu executare.
De asemenea, instanţa supremă a admis
acţiunea civilă a DGASPC Teleorman şi i-a obligat pe inculpaţi la plata
sumei de 108.612 de lei reprezentând despăgubiri civile cu titlu de
daune materiale – drepturi salariale încasate necuvenit de către
inculpatele Anisa Stoica şi Adriana Botorogeanu Adrian, în solidar
pentru perioadele menţionate în rechizitoriu.
