Recent, Corina Martin, fost președinte al Asociației Litoral Delta Dunării, îi invita pe români să călătorească în Kazahstan. La scurt timp, a fost învestită consul onorific al republicii asiatice la Constanţa.
„Kazahii sunt asemănători cu românii în multe aspecte: veselia, dorinţa de a petrece, dorinţa de a bea şi de a mânca bine, de a vedea şi de a cunoaşte şi de a experimenta, sunt comune la ambele popoare şi asta face ca şi în România kazahii să aibă şanse să se simtă bine atunci când vor veni, dar şi românii să aibă experienţe fantastice la care poate că unii au visat, poate unii nici nu şi le-au imaginat”, declara aceasta.
Noi vă îndemnăm să vă gândiți de două ori înainte de a o asculta. Astăzi, de pildă, Agenția France-Presse a anunțat că poliţia din Kazahstan a folosit grenade asurzitoare şi gaze lacrimogene pentru a dispersa o manifestaţie împotriva creşterii preţului la gaze care a reunit câteva mii de persoane la Almaty, capitala economică a țării.
Doi corespondenţi ai AFP, care au văzut tirurile poliţiei, au numărat cel puţin 5.000 de persoane la protest, în această ţară autoritară unde asemenea adunări sunt rare.
Serviciile de mesagerie Whatsapp, Telegram şi Signal au fost inaccesibile în cursul serii în Kazahstan, unde proteste au izbucnit cu începere de duminică în mai multe oraşe.
Preşedintele kazah, Kasîm-Jomart Tokaev, s-a adresat cetăţenilor îndemnându-i „să dea dovadă de prudenţă” şi „să nu cedeze provocărilor”.
Pe fondul furiei după o creştere a preţurilor gazului petrolier lichefiat (GPL), mişcarea a început în oraşul în oraşul Zhanaozen, în vestul acestei ţări bogate în resurse naturale, înainte de a se extinde în marele oraş regional Aktau de pe malul Mării Caspice.
Zhanaozen a fost în trecut scena mai multor violenţe care au zguduit Kazahstanul de la independenţa sa de URSS în 1991. În 2011, cel puţin 14 lucrători de la o exploatare petrolieră şi-au pierdut viaţa atunci când poliţia a reprimat o manifestaţie contra condiţiilor de muncă grele şi nivelului mic al salariilor.
În cursul serii, autorităţile au anunţat că vor acorda o reducere a preţului GNL fixându-l la 50 de tenge (0,1 euro) pe litru în regiune. Cu toate acestea, această promisiune nu a dus la dispersarea manifestanţilor.
Kasîm-Jomart Tokaev, la putere din 2019, a fost ales drept succesor de liderul istoric Nurzultan Nazarbaev, în vârstă de 81 de ani, care a condus Kazahstanul timp de treizeci de ani din 1989 şi îşi păstrează influenţa. Una din primele sale decizii, în 23 martie 2019, a fost să schimbe numele capitalei țării, din Astana în Nur-Sultan, în onoarea fostului președinte Nursultan Nazarbaev. Acesta rămâne şeful Consiliului de Securitate al ţării din Asia Centrală, liderul partidului Nur Otan şi membru al Consiliului Constituţional.
Reamintim că pe 14 martie 2019, Parlamentul European adopta o rezoluție privitoare la situația drepturilor omului în Kazahstan. Kazahstanul se situează pe locul 143 din 167 în Indicele democrației mondiale, țara fiind astfel definită ca un regim autoritar. Raportul îl puteți citi AICI.
Vă recomandăm și:
