România se confruntă cu o schimbare semnificativă a climei, conform raportului „Starea Climei – România 2024”. Datele evidențiază o tendință clară de creștere a temperaturilor, extinderea secetei și intensificarea fenomenelor meteorologice extreme, toate acestea cu efecte devastatoare asupra ecosistemelor și economiei țării.
Raportul arată că România a înregistrat o creștere constantă a temperaturilor în ultimele șapte decenii. Valurile de căldură au devenit mai frecvente și mai lungi, cu o durată extinsă de până la 30 de zile în sud-vestul și estul țării. Între 1950 și 2023, aceste fenomene au crescut în intensitate, iar scenariile pentru viitor indică o continuare a acestui trend. Până la sfârșitul secolului, temperaturile extreme vor afecta jumătate din populația urbană, orașe mari precum București și Craiova, dar și zona de sud est a României, fiind cele mai expuse
Seceta, o provocare majoră pentru agricultură
Suprafețele afectate de secetă severă și extremă au crescut semnificativ, cu perioade maxime înregistrate în intervalele 2018-2020 și 2021-2023. Seceta din 2018-2021 este cea mai lungă documentată, iar efectele sale asupra agriculturii și securității alimentare au fost devastatoare. Proiecțiile arată că secetele viitoare vor deveni tot mai frecvente și mai intense, influențând grav ecosistemele și producția agricolă.
Urbanizarea și efectul de Insulă de Căldură
Urbanizarea intensifică efectele schimbărilor climatice. Orașele din România, afectate de fenomenul Insulei de Căldură Urbană, devin mai calde și mai uscate decât zonele rurale. Diferențele de temperatură între orașe și zonele din jur pot ajunge până la 7-8°C, iar până în 2040, jumătate din populația urbană va fi expusă riscurilor cauzate de temperaturi extreme.
Cinci luni pe an de valuri de căldură în SE
Predicțiile climatologice restrânse la teritoriul României nu arată deloc încurajator, în cele două scenarii studiate (emisii medii de dioxid de carbon și emisii ridicate). De acum 100 de ani, temperatura medie din România a crescut cu aproape 2 grade. Ea va crește încă cu peste 1,5 grade până în 2100 (în scenariul emisiilor medii) și chiar încă cu peste 4 grade în scenariul emisiilor ridicate.
Impactul acestor creșteri de temperaturi asupra fenomenelor extreme în România, cum sunt valurile de căldură, este major. Până în anul 2050, s-ar putea înregistra până la 2-3 valuri de căldură suplimentare în zonele vestice și nordice, pentru scenariul emisiilor medii, cu o durată suplimentară a valurilor de căldură de 20 de zile. În scenariul pesimist, până în anul 2100, durata valurilor de căldură poate ajunge la 5 luni pe an în zona de sud și sud-est a României!
Politici climatice și tranziția energetică
În contextul acestor provocări, raportul subliniază importanța politicilor climatice eficiente. Deși România a adoptat măsuri pentru promovarea energiei regenerabile și eficienței energetice, lipsa unei legi naționale a climei și implementarea deficitară a politicilor actuale subliniază nevoia de o viziune integrată. Tranziția către surse de energie regenerabilă și electrificarea economiei sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatică până în 2050.
Raportul poate fi consultat AICI.
„Sunt convins că vom implementa politici climatice. Curând-curând. Dar ele nu vor ține de foame.” Acesta este un pamflet și trebuie luat ca atare.