Cu 95 de ani în urmă locuitorii orașului Constanța, în frunte cu edilii lor, erau martorii unui eveniment deosebit – inaugurarea Palatului Regal de la Mamaia, ridicat pe terenul primit în dar de către suveranii României de la Primăria orașului Constanța.
Decizia comunală din 5 decembrie 1924 consemna în acest sens:
„Pătrunși de adânc respect și admirațiune către Făuritorii României Mari, către adevărații Părinți ai Patriei, păstrând neștearsă în sufletul constănțenilor amintirea zilelor grele, când dușmanul cotropitor călcase peste zidurile Constanței, când toată încurajarea și speranța zilelor fericite veneau de la Auguștii noștri Suverani; […] Ca semn de prețuire nețărmurită și de devotament adânc – DECIDE: Să roage pe Majestatea Sa Regele Ferdinand I și pe Majestatea Sa Regina Maria, a primi ca donație terenul în suprafață de 34968 m.p., aflat pe plaja Mamaia lângă Parcul Comunal Ioan I.C.Brătianu, ca loc destinat pentru castelul de vară al Majestăților Lor și cu drept de proprietate absolută și personală”.
Edificat între anii 1924-1927, după planurile arhitectului italian Mario Stoppa, Palatul Regal de la Mamaia a fost proiectat ca reședință estivală pentru întreaga Familie Regală, dar moartea Regelui Ferdinand I a determinat-o pe Regina Maria să doneze castelul Principesei-mamă Elena și Regelui-copil Mihai. Inaugurarea Palatului a avut loc într-o perioadă grea pentru Familia Regală, aflată în doliu, tocmai de aceea festivitățile ce au avut loc în data de 22 august 1927 au fost restrânse la un număr limitat de participanți, în special oficialitățile administrative ale Constanței și județului, și înalții prelați în frunte cu Episcopul Gherontie, care a și oficiat serviciul religios.
Începând din acel moment și până în anul 1932, Palatul Regal de la Mamaia a devenind unul din locurile preferate petrecerii vacanțelor regale la mare, fotografiile de epocă surprinzându-i adeseori pe Regele-copil Mihai și Principesa-mamă Elena în compania rudelor și prietenilor, dintre care am putea aminti pe Prințul Filip al Greciei și Danemarcei, ce avea să devină ulterior soțul Reginei Elisabeta a II-a.
După 1932 Reședința regală de la Mamaia a fost vândută Ministerului Apărării, intrând în posesia Flotei de Hidroaviaţie de la Mamaia, fiind transformată în casă de odihnă şi club pentru aviatori şi familiile lor. În perioada comunistă fosta reședință regală a fost transformată în Casă de odihnă pentru oamenii muncii, iar la sfârșitul anilor ’70 cele două clădiri ale ansamblului, respectiv Palatul Regal și Pavilionul Reginei Maria, au fost transformate în „Club Neckerman” și „Club Orient”.
Deși aflate în prezent într-o stare avansată de degradare, fostul palat regal și vila reginei Maria de la Mamaia rămân până în prezent clădiri-simbol ale orașului nostru, alături de celelalte foste reședințe regale și în acest context, al împlinirii a 95 de ani de la inaugurare, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța va lansa, în data de 21 septembrie 2022, un volum dedicat reședințelor regale de la Marea Neagră, volum care reconstituie evoluția acestui palat și impactul deosebit pe care l-a avut în modernizarea stațiunii Mamaia.
Volumul, semnat de muzeograf dr. Delia Roxana Cornea, este rodul unei cercetări de doi ani de zile și are la bază documente și fotografii de epocă aflate în Arhivele Naționale ale României, publicarea sa realizându-se prin Proiectul cultural cu co-finanțare AFCN „Reședințele Regale de la Marea Neagră: Casele de vis ale Reginelor României”.
