Emoțiile și agitația din perioada sărbătorilor de iarnă pot deveni un factor de risc suplimentar pentru un atac de cord, arată noi studii. Observațiile sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât România este în topul deceselor cauzate de atacul de cord.
Un studiu desfășurat pe o perioadă de mai bine de 15 ani, a scos la iveală faptul că șansele unui atac de cord erau cu 37% mai mari în Ajunul Crăciunului, cu 15% mai mari decât de obicei de Crăciun și cu 20% mai mari în ziua de Anul Nou. Emoțiile caracteristice acestei perioade, agitația determinată de pregătiri, întâlnirile cu prietenii sau rudele și excepțiile făcute de la programul normal, pot deveni factori de risc pentru atacurile de cord, explică Dr. Valentin Leica, medic specialist cardiologie și medicină internă în cadrul Ovidius Clinical Hospital.
„Sărbătorile implică în principal o neglijare a tratamentului, oamenii sunt mult mai relaxați, uită de protocolul de zi cu zi al bolilor pe care le au. Trebuie să adaugăm că, atât alimentația bogată în calorii din perioada sărbătorilor, ce poate decompensa pacienții, în special pacienții diabetici, cât și alcoolul care poate fi în exces, reprezintă factori suplimentari de risc pentru atacurile de cord survenite la pacienți care se știu cu boli cardivasculare și nu numai. Diabetul este un factor de risc foarte mare pentru bolile cardiovasculare, iar în acest fel începe un întreg lanț vicios, care poate duce la agravarea stărilor inițiale sau la un debut acut la pacienții care nu se știau cu boli cardiovasculare”, declară Dr. Valentin Leica.
În plus, mesele îmbelșugate sau un pahar băut în plus la masa de Crăciun sunt văzute de mulți români ca o normalitate de Sărbători, sub pretextul că sunt o excepție făcută în cursul anului. Pentru unele categorii de persoane, aceste mici gesturi reprezintă un factor de risc suplimentar. Potrivit medicului cardiolog, este vorba în special de persoanele care au deja o boală coronariană sau un alt număr de factori de risc, precum diabet, consumul de nicotină, tensiune arterială mare, hipercolesterolemie. Istoricul medical, alăturat cu mese bogate în calorii, grăsimi, băuturi alcoolice în exces, în lipsa unei terapii adecvate, pot duce la afectarea unei boli cardiovasculare preexistentă sau la apariția uneia noi.
„În cazul unei decompensări a factorilor de risc, pe fondul unei boli cardiovasculare deja existente, se poate trece direct în faza acută. Să nu uitam că factorii de risc sunt de multe ori nedureroși, toți factorii enumerați mai sus nu dor, iar când încep să își facă simțită prezența poate, de multe ori, este prea târziu sau poate pacientul este deja într-un stadiu acut”, explică Dr. Leica.
Recomandare: Un român suspect de cancer din trei refuză să continue investigațiile medicale
Care sunt primele semne ale unui atac de cord pe care oricine ar trebui să le recunoască?
Teoretic, conform protocoalelor, durerea tipică pentru atacul de cord, este durerea ce radiază în mâna stângă și/sau la nivelul mandibulei, ce apare în acut sau treptat, inițial la efort după care chiar și în repaus. Există însă două categorii de semne premergătoare unui atac de cord:
- Atacul de cord care poate apărea brusc, cu o durere precordială, cu iradiere pe mâna stângă sau pe mandibulă.
- A doua categorie de pacienți, cu dureri atipice, cum ar fi pacienții cu diabet zaharat, de exemplu, care pot să nu aibă dureri precordiale, ci pur și simplu simptome precum greată, vărsături, amețeli, sincopă, pierderea cunoștinței. La femei, de multe ori nu se manifestă ca și durere, ci cu simptome vegetative, precum greață și vărsături fără un motiv întemeiat, o alterare a stării generale, cu amețeli, cu lipotimii mai dese.
Cum intervenim în cazul în care o persoană a suferit un atac de cord?
Dacă observăm o persoană care prezintă simptomele descrise mai sus sau care a căzut brusc pe stradă, în primul rând sunăm la numărul de urgență 112. Apoi, verificăm semnele vitale, încercăm comunicarea cu pacientul și dacă este lipsit de conștiință și nu are puls se încep manevrele de resuscitare cu masaj cardiac și respirație gură la gură, 30 de masaje cardiace și două respirații, până la sosirea unui echipaj al ambulanței ce va prelua cazul. Se asigură zona, trebuie să avem grijă ca salvatorii să nu fie în pericol și ei, dacă sunt în stradă de exemplu sau pe șosea, și respectăm indicațiile dispecerului de la 112, ce poate recunoaște un atac de cord, în urma indicațiilor date de la fața locului.
