România a primit, joi, 5.060 doze de vaccin împotriva variolei maimuţei, în baza unui contract de donaţie încheiat între Ministerul Sănătăţii şi Comisia Europeană. O parte vor ajunge și la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța.
„România a primit astăzi, 15 septembrie 2022, un număr de 5.060 doze de vaccin împotriva variolei maimuţei, în baza unui contract de donaţie încheiat între Ministerul Sănătăţii şi Comisia Europeană. Dozele de vaccin vor fi direcţionate către spitalele de boli infecţioase din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara şi Constanţa pentru realizarea imunizării la persoanele eligibile”, a transmis, joi, Ministerul Sănătăţii.
Sursa citată a precizat că aceste spitale pot transfera vaccinul, cu titlu gratuit, către alte unităţi sanitare judeţene sau de boli infecţioase, la solicitarea acestora, atunci când situaţia o impune.
Persoanele vizate de vaccinarea post-expunere sunt contacţii direcţi ai cazurilor de infectare.
„Este recomandat ca vaccinarea să fie realizată cât mai curând după momentul expunerii: între 4 şi 14 zile. Pentru finalizarea imunizării de bază este necesară o a doua doză de vaccin la un interval de 28 zile”, a mai precizat sursa citată.
Ministerul explică faptul că, dacă prima doză nu se administrează în intervalul cuprins între 4 şi 14 zile, e posibil ca vaccinul să nu prevină boala, dar severitatea simptomelor e mult redusă.
În România au fost confirmate până în prezent 37 de cazuri de variola maimuţei.
Ce este
Variola maimuței este o infecție virală rară, provocată de un virus care aparține familiei poxvirusurilor. Acestea se transmit direct sau indirect de la animale la om, având un grad crescut de rezistență în mediul uscat sau la temperaturi ridicate, fiind astfel persistente pentru o perioadă mai lungă de timp pe suprafețele infectate.
Însă, în ciuda rezistenței virusului, variola maimuței nu este o boală foarte contagioasă, pentru că răspândirea virusului de la om la om necesită un contact direct prelungit, potrivit UNICEF.
Care sunt simptomele?
Variola maimuței se manifestă prin simptome ușoare, iar majoritatea pacienților infectați se recuperează în câteva săptămâni, fără să fie necesar un tratament.
Studiile au demonstrat că perioada de incubație a variolei maimuțelor este, în general, între 6 și 13 zile, iar simptomele care pot apărea sunt următoarele: erupții cutanate veziculoase, care pot provoca prurit (mâncărimi) sau leziuni pe orice parte a corpului (inclusiv în jurul organelor genitale și anusului), febră, durere în gât, ganglioni limfatici măriți în volum, durere de spate, durere musculare și leziuni la nivelul gurii și ochilor.
În Regiunea Europeană a fost raportat varianta vest-africană a virusului, care până acum a fost fatală pentru aproximativ una din 100 de persoane infectate.
Boala se poate fi mai severă în cazul copiilor de vârste mici, a femeilor însărcinate sau a persoanelor cu boli cronice, al căror organism nu produce o reacție imunitară adecvată.
Ce faci dacă te-ai îmbolnăvit?
Dacă o persoană suspectează că s-a infectat cu acest virus, având simptome specifice, ar trebui să se adreseze medicului și să ofere informații despre călătoriile recente și istoricul de vaccinare. Este indicat ca persoanele care călătoresc în țările în care virusul este endemic să evite contactul cu animalele bolnave și consumul vânatului.
Cum se transmite variola maimuței?
Variola maimutei se transmite prin contact direct prelungit cu o persoană care este infectată cu acest virus sau printr-un contact prelungit cu obiecte contaminate ale acesteia.
Virusul poate pătrunde în organism prin pielea lezată, tractul respirator, ochi, nas sau gură, dar și prin contact direct cu fluide corporale. De asemenea, variola maimuței se poate transmite între oameni și prin picături din tuse sau strănut, însă doar în cazul unui contact prelungit și de la o distanță redusă. Studiile au mai demonstrat că este posibilă și transmiterea prin placenta de la mamă la făt.
Până acum, variola maimuței nu a fost declarată ca fiind o infecție cu transmitere sexuală, deși expunerea directă și prelungită, specifică contactului intim și expunerea la fluide corporale infectate favorizează răspândirea bolii de la o persoană la alta.
În acest moment, cele mai expuse categorii în fața virusului sunt profesioniștii din domeniul sănătății, care tratează persoane deja infectate, dar și membrii familiei sau partenerii sexuali ai persoanei infectate.
Cum te poți proteja?
Este necesar să respecți o igienă adecvată a mâinilor, folosind apă și săpun sau dezinfectant pe bază de alcool. În cazul persoanelor infectate se recomandă izolarea, iar persoanele care intră în contact cu aceasta, trebuie să utilizeze măsuri de protecție corespunzătoare, cum ar fi mască și mănuși.
Un vaccin pentru prevenirea variolei maimuței a fost deja aprobat, însă, studiile au demonstrat că și vaccinul tradițional împotriva variolei umane poate oferi protecție.
Persoanele care prezintă simptome și sunt suspecte de infecție cu variola maimuței ar trebui să se adreseze medicului. De asemenea, este importantă identificarea persoanelor care au intrat în contact cu pacientul infectat, pentru a preveni astfel răspândirea virusului și gestionarea eficientă a cazurilor diagnosticate.
Cum a apărut variola maimuței
În 1970 a fost depistat primul caz de infectare cu variola maimuței la om, în Republica Democrată Congo, unde s-au înregistrat până acum majoritatea cazurilor de variola maimuței la oameni. Ulterior, cazurile s-au răspândit și în alte state din Africa Centrală și de Vest, însă Europa nu a reprezentat o zonă cu risc endemic.
În ultimele săptămâni, o serie de cazuri de variola maimuței au fost raportate în mai multe state membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România.